Analize

A fost suficient să fie adus în dezbatere publică subiectul impozitării averilor bisericii pentru ca mass-media să se inflameze din nou. Problema relaţiei dintre religie și bani nu este deloc nouă, unii făcând chiar o preocupare asiduă din promovarea prosperităţii pe baza unor concepte religioase.

Orice sentinţă capitală este o tragedie, fie și numai în virtutea motivului care l-a adus pe condamnat în anticamera morţii. Practica judiciară este însă tulburător mai complexă decât calculul rece - viaţă pentru viaţă -, iar cazul americancei Kelly Gissendaner este, în acest sens, un exemplu elocvent.

Se dau: o lume cu probleme uriașe și o mână de miliardari cu o poftă nebună de a oferi. Ce legături se pot forma între cele două categorii? E o întrebare-capcană.

Aparent, tot mai mulţi oameni sunt suspicioşi cu E-urile din produsele alimentare, care, după cum spun multe guri prin România şi nu numai, ne pun în pericol viaţa şi fericirea. E-urile bântuie mentalul colectiv naţional ca nişte săbii ale lui Damocles, legănându-se necontenit deasupra capetelor tuturor.

Intensificarea persecutării creştinilor din ultimii 2 ani a generat reacţii puternice din partea liderilor religioși și politici din întreaga lume. Între aceștia, papa Francisc a descris problema ca fiind la un nivel ce ia forma unui genocid, relatează Christianity Today. Persecuţia afectează mai mult de 100 de milioane de creștini din peste 60 de ţări.

Rostite în timp ce era ţintuit pe cruce, cele şapte ziceri ale lui Iisus au fost pline de semnificaţie pentru unii dintre martorii răstignirii. Alţii le-au minimalizat sau le-au negat importanţa. Cuvintele Sale selectează şi astăzi audienţa. Cuvintele lui Iisus din cele câteva ore constituie o cheie semnificativă pentru înţelegerea mesajului Său.

Nu dorm suficient, mănâncă prost, nu fac mișcare, nu petrec timp în aer liber și contactul vizual cu prietenii lor se rezumă la urmărirea profilului de Facebook. Se mai miră cineva că femeile, predispuse biologic la fluctuaţii de dispoziţie, sunt tot mai vulnerabile la depresie și anxietate?

După atacul de la Charlie Hebdo, premierul Manuel Valls a spus că de acum încolo „secularismul este singurul lucru care contează”. Mai nou, lupta pentru secularism și pentru identitatea naţională franceză se poartă în școli, unde copiii sunt obligaţi să mănânce ori meniurile cu porc, ori doar garnitura, orice alt tip de carne fiind de...

Hipervigilenţa și teama sunt reacţiile cele mai comune ale persoanelor care au avut un părinte (sau un alt membru al familiei) afectat de boala Alzheimer. Deși un precedent familial de Alzheimer crește riscul apariţiei bolii, tabloul factorilor de risc se dovedește, la fel ca cel al elementelor de prevenţie, mult mai complex.

În anul 2050, Europa va avea cu 100 de milioane mai puţini creștini. Africa Subsahariană în schimb va găzdui circa 4 din 10 creștini din lume. Ce cauzează aceste modificări? Factorii sunt numeroși: de la diferenţe intercontinentale privind natalitatea, la filosofie. În privinţa acesteia din urmă, autorul american Tim Keller face niște precizări foarte pertinente.

Istoria primei veniri a lui Iisus pe pământ este impresionantă nu doar pentru că a fost anunţată cu mii de ani înainte, ci şi datorită împlinirii exacte a detaliilor profetizate cu privire la patimile şi moartea Lui.

Toleranţa manifestată la nivelul societăţii japoneze faţă de practici care contravin eticii creștine a cristalizat o societate care se confruntă cu probleme foarte diferite de cele cu care suntem noi obișnuiţi.

Martin Luther credea că știe precis ce așteaptă Dumnezeu de la el și, în strădania lui neobosită de a-I face pe plac, ajunsese – culmea – să Îl urască.

Deruta cu privire la rolul faptelor bune în procesul mântuirii persistă în rândul creștinilor, indiferent de afilierea confesională, chiar dacă Biblia este clară cu privire la acest subiect.

Ghemuit în tranșeele ororii de bătrâneţe, omul modern nu-și mai dorește să recupereze ceva din exerciţiul îmbătrânirii firești, practicat cu seninătate de străbunii săi. Dimpotrivă, primele semne ale declinului fizic devin materia primă a unei game largi de eforturi (de la cele pitorești la cele maladive) de măsluire a unei tinereţi căreia oglinda refuză să-i...

„Decât să te temi de moarte, mai bine te-ai teme de o viaţă nepotrivită.” (Bertolt Brecht)

Timp de patru luni, principalul suspect al atentatelor teroriste care au avut loc anul trecut la Paris a stat chiar sub nasul autorităţilor. Nu în capitala franceză, ce-i drept, ci în capitala Belgiei, mai exact în cea mai islamistă comună a Bruxelles-ului, cunoscută deja de mult timp ca o pepinieră pentru terorism: Molenbeek.

Dezbaterea privind libertatea de exprimare și teama de noi atacuri teroriste pare să se fi amplificat şi mai mult după ce s-a pus în vânzare noua ediţie a publicaţiei Charlie Hebdo, care îl are pe copertă cu nimeni altul decât profetul Mahomed.

În acest al doilea articol dintr-o serie de trei[1], continuăm cu analiza a trei mari argumente antisabatariene. Seria se va încheia luna viitoare cu o evaluare a practicii și învăţăturii lui Iisus pe tema Sabatului.

Sigur te-ai întâlnit cel puţin o dată cu persoane care au o încredere naivă în oameni. Sau poate că ești una dintre ele. În general, aceste persoane sunt asociate un nivel mai scăzut de inteligenţă. Cercetători de la Universitatea Oxford au publicat un studiu care contrazice această părere.

Atunci când avem un comportament greșit pe care îl perpetuăm, involuntar încercăm să îl scuzăm prin faptul că așa l-am moștenit. Până și cei cărora le cauzăm probleme ne acuză că semănăm cu vreo rudă, fie chiar și străbunici. Să fie chiar așa de simplu?