ST aprilie 2016

În atmosfera Săptămânii Patimilor, din care proeminente sunt Joia Mare şi Vinerea Patimilor, se conturează un bogat mănunchi de subiecte preţioase şi surse de încurajare la care creştinii pot medita.

„Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioși prin nebunia propovăduirii crucii.” (1 Corinteni 1:21) În liniștea macabră care se lăsase printre condamnaţii pironiţi...

Privită în ansamblu, această întrebare sună ca un strigăt de durere, ieșit din străfundul fiinţei umane în mijlocul întunericului incertitudinilor și al îndoielilor. Însă în această întrebare stă concentrat de fapt un ciorchine de întrebări. Ne vom opri asupra celor esenţiale și de folos pentru a ne deschide mintea, în lumina învăţăturilor Celui ce deţine...

Experienţa omului pe pământ este una a durerii. Căderea în păcat a însemnat că Adam și Eva au atras asupra fiecărui om care se naște rușine și frică, trudă, suferinţă, dependenţă faţă de oameni, o luptă constantă cu puterea păcatului și promisiunea morţii, care poate veni în orice clipă. Creştini fiind, nu punem la îndoială...

De la comentariile mass-media despre religia și opiniile doctorului Ben Carson și de la criteriile învăţaţilor privitoare la identitatea lui Antihrist, studiul nostru a analizat în două articole precedente („Ben Carson, papa, SUA și Antihristul” și „Antihristul”) posibilitatea scandaloasă ca Antihristul apocaliptic să fie chiar papalitatea, axa creștinismului istoric.

Creștinismul este, în mod esenţial, construit pe convingerea că viaţa și misiunea lui Iisus Hristos pe pământ au fost o continuare și o împlinire a revelaţiei lui Dumnezeu din perioada anterioară, numită Vechiul Testament.

Socrate este înconjurat de discipoli în ziua morţii, dar discută senin cu ei despre nemurire. Iisus însă, cu doar câteva ore înainte de moarte, Își roagă discipolii să nu Îl lase singur. Socrate bea cupa cu otravă grabnic și bucuros, fără spaimă sau îndoieli, în timp ce Iisus, tulburat, Îi cere Tatălui să îndepărteze, dacă...

Conciliul din Trent[1] (1545-1563) a azvârlit cu anateme în doctrina protestantă a îndreptăţirii, iar protestanţii au ripostat pe măsură. Miza era adevărul. Situaţia însă s-a schimbat. Supravieţuirea creștinismului este oferită ca argument pentru minimalizarea diferenţelor și accentuarea similarităţilor cu scopul de a face faţă dușmanului comun: secularismul.

Când auzim de Rio de Janeiro, ne vin în minte imagini fie ale tradiţionalului carnaval, fie ale plajelor și locurilor exotice, Ipanema, Leblon, fie ne apare în memorie imensa statuie monument reprezentându-L pe Hristos Mântuitorul (Cristo Redentor): cu braţele larg deschise, privind în jos, spre omenire, de pe vârful muntelui Corcovado (700 m).

De-a lungul secolelor, sacrificiul lui Dumnezeu-Fiul și planul divin al salvării omului au creat mai multe dileme și crize și au ridicat mai multe întrebări decât ne-am putea imagina. Iar răspunsurile oferite au dezvăluit mai multe implicaţii ale crucii (și ale istoriei trăite înainte și după ea) decât ne-am obișnuit să credem că există, fie...