Social

Cititorul care plonjează în labirintul de hârtie și cerneală al filelor de carte și savurează fiecare cuvânt pare să fie pe cale de dispariţie.

Istoria nu arată ca în filmele de la Hollywood. Oricât de truistică ar putea suna afirmaţia, ea încă este o surpriză, cel puţin parţială, pentru mulţi, care își imaginează că, deși istoria nu e chiar ca în filme, e totuși destul de aproape de reprezentările dramatice.

Nu vrem să avem de-a face cu ei. Ştim că au furat, au înşelat sau, mai rău, au ucis. Oricât de mult s-au schimbat, ştim că „lupul îşi schimbă blana, da' năravu', ba”. Cine sunt oamenii din spatele gratiilor sau, mai bine zis, cine pot deveni ei?

Ne naștem echipaţi pentru a râde. Bebelușii încep să râdă pe la vârsta de 3 luni – cu mult înainte de a vorbi.

Oamenii care nu ar da niciodată un pumn altcuiva au, de obicei, o puternică prejudecată – consideră că ar recunoaște imediat individul periculos, inteligenţa criminală, mincinosul fără scrupule, infractorul, dictatorul, torţionarul, călăul etc.

Când ne gândim la multitudinea de sarcini dintr-o nouă zi, fiecare dimineaţă poate fi o provocare pentru mobilizarea resurselor noastre; un test combinat de viteză și rezistenţă sau o cursă contracronometru cu obstacole cunoscute, dar și cu probe surpriză, care ne copleșesc câteodată.

Dacă în urmă cu aproape șapte decenii Hans Selye introducea noţiunea de stres în limbajul știinţific, astăzi conceptul a prins rădăcini solide în vocabularul nostru, invadând toate etajele cotidianului. O cauză frecventă a stresului, deși inegal distribuită între muritori, împletește suficiente fire în ţesătura ei complicată, pentru a nu putea fi evitată pe de-a-ntregul: relaţia...

Sub titlul „De la pastor la cerșetor“, povestea lui Jeremiah Steepek a avut tot ce i-a trebuit pentru a deveni virală pe internet. Impresionaţi, oamenii au dat like și share pe reţelele de socializare, cu un entuziasm care, ironic, nu se regăsește niciodată în relaţiile cu cerșetorii din viaţa reală. Există vreo ieșire din această...

Fascinaţia trăită în universul copilăriei, cu sarabanda sa de istorii, trăiri și înţelesuri, este irepetabilă. Ca adulţi, suntem însă prea puţin conștienţi că, în frânturile acelui trecut magic, pot sta la pândă monștri, ascunși printre visuri, amintiri și zmeie, reactivându-se și rănindu-le posesorii, în timp ce îi anesteziază cu o senzaţie familiară de déjà-vu.

În sarabanda de virtuţi pe care ar trebui să le deţină părintele vitreg pentru a reuși să crească un copil întreg – după ce lumea lui a fost scindată de despărţirea părinţilor – se amintește doar tangenţial curajul. Numai că acesta este pilonul unei construcţii ce se anunţă din start anevoioasă, spun cei care au...

Sigur te-ai întâlnit cel puţin o dată cu persoane care au o încredere naivă în oameni. Sau poate că ești una dintre ele. În general, aceste persoane sunt asociate un nivel mai scăzut de inteligenţă. Cercetători de la Universitatea Oxford au publicat un studiu care contrazice această părere.

Dacă pentru anumiţi oameni, confruntarea cu suferinţa este tangenţială, pentru alţii însăși viaţa poate fi un șir îndelung de lovituri dureroase. Cu toate acestea, experienţa demonstrează că reabilitarea este posibilă chiar și atunci când omul pare a fi ajuns la capătul puterilor.

Cuvântul „dependenţă” are, de cele mai multe ori, conotaţii negative. Suntem dependenţi de zahăr, de internet sau de jocurile de noroc. Alteori suntem dependenţi de oameni sau de relaţii, caz în care graniţa dintre pozitiv și negativ nu mai poate fi stabilită cu lejeritate.

La fiecare nouă secunde, în Statele Unite, o femeie este agresată. Ceea ce înseamnă că, până să parcurgi acest paragraf, o altă femeie va fi devenit, în mod tragic, o victimă a violenţei.

Privită ca un semn al iubirii autentice sau, dimpotrivă, al neîncrederii în partener, gelozia reprezintă un complex de stări și comportamente asociat relaţiilor romantice. În realitate, aceasta este specifică și altor tipuri de interacţiuni, trădând înclinaţiile celui ce o resimte, dar și calitatea relaţiei care o generează.

„Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape adânci; izvorul înțelepciunii este ca un șuvoi care curge întruna” (Proverbe 18:4).

Lumea noastră ferfeniţită de păcat seamănă cu un raion uriaș cu produse care au defecte și cu cât înţelegem mai repede acest adevăr, cu atât mai bine va fi pentru noi și pentru relaţiile noastre. În cartea sa Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoști, John Ortberg ne invită să descoperim dragostea tangibilă a lui...

Fericirea este un cântec pe care îl iubim, dar pe care arareori îl mai cântăm.

În primele sale două decenii, secolul al XXI-lea a primit deja câteva titluri: secolul vitezei, era informaţiei sau era digitală. Într-o lume permanent conectată, mai există deconectare autentică?

Am vizionat recent filmul produs de Marvel, „Black Panther: Wakanda Forever” („Pantera Neagră: Wakanda pentru totdeauna”). Universul Marvel este unul în care „zeii” sunt eroi obișnuiţi, iar personajele se confruntă cu supranaturalul – sau cel puţin cu personaje îndepărtate, extraterestre – tot timpul.

„Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoștinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde” (1 Tesaloniceni 4:13).