Informarea în domeniul medical nu este doar o problemă teoretică sau știinţifică, ci are o miză foarte mare. Preluarea de date și recomandări de la furnizori care diseminează informaţii incorecte și/sau incomplete poate duce la pierderea sănătăţii sau chiar a vieţii, prin aplicarea unor tratamente ineficiente sau dăunătoare. Vă aducem în atenţie o listă cu site-uri cu informaţii sigure despre COVID-19 pe care le puteţi consulta regulat.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19

În urmă cu 10 ani, exemplele concrete care să lege ideile eronate de decese și de deteriorarea stării de sănătate erau relativ rare. Vieţile curmate în ultimele săptămâni de noul coronavirus în România confirmă o realitate cunoscută de experţi, și anume, că opiniile și convingerile bazate pe informaţii false au urmări teribile și pot afecta populaţii și sisteme de sănătate în integralitatea lor.

Credibilitatea și calitatea informaţiilor online din sfera sănătăţii au început să fie examinate de experţi foarte curând după apariţia internetului. Volumul mare și caracterul complex al informaţiilor, dar mai ales împletirea aproape insesizabilă a informaţiilor riguros știinţifice cu cele pseudoștiinţifice fac ca evaluarea calităţii documentelor medicale online de către nespecialiști să fie o sarcină aproape imposibil de realizat. Problema nu este nici pe departe nouă. Pandemia doar a amplificat-o până la paroxism.

Au fost propuse zeci de criterii de evaluare: de la cele de conţinut (de exemplu, exhaustivitatea și acurateţea) la cele de credibilitate (de exemplu, menţionarea numelor și acreditării autorilor), de la criteriile privind actualitatea informaţiilor (afișarea datei publicării iniţiale și a datei ultimei actualizări) la cele de design, estetică, funcţionalitate, navigabilitate etc. Mai mult, au fost concepute și chiar testate pentru perioade mai scurte sau mai lungi diverse metode de evaluare sau filtrare a informaţiilor medicale de pe internet. Au apărut o serie de iniţiative ale unor instituţii și organizaţii care au încercat să înfiinţeze instrumente concrete care să asigure accesul utilizatorilor la resurse medicale credibile și riguros știinţifice (coduri de conduită pentru creatorii de website-uri, ghiduri pentru navigarea în siguranţă a website-urilor de sănătate, sigilii sau certificate de calitate, aplicaţii de evaluare automată a calităţii informaţiilor medicale etc.). Dintre cele care au rezistat în timp ar fi de menţionat Fundaţia și Codul „Health on the Net“ (prescurtat, HON). Site-urile care îndeplinesc un set de criterii de credibilitate pot fi recunoscute după sigiliul acordat de această fundaţie. Din păcate, studiile au arătat că îndeplinirea criteriilor HON sau a altor seturi similare de criterii nu garantează calitatea conţinutului site-urilor respective (altfel spus, că informaţiile sunt complete și corecte din punct de vedere știinţific).[1] Acest lucru este important de știut, pentru că afișarea unui sigiliu de calitate ar putea induce un fals simţământ de siguranţă și, implicit, ar presupune pericole potenţiale pentru utilizatorii care nu au un sistem propriu și sigur de evaluare a resurselor folosite.

Cercetările în acest domeniu pe care le-am efectuat în ultimii 13 ani împreună cu colaboratorii mei, medici și studenţi de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Știinţe și Tehnologie „George Emil Palade“ din Târgu Mureș, sugerează că nu există o soluţie simplă și rapidă pentru a stabili dacă și în ce măsură un website cu date sau sfaturi medicale oferă informaţii dovedite știinţific. Simplificând lucrurile, există două variante. Prima, care necesită o investiţie enormă de timp și energie, ar fi să studiem fiecare dintre noi medicina și, devenind medici, să dobândim capacitatea de a identifica recomandările bazate pe dovezi știinţifice riguroase. A doua soluţie, mai larg accesibilă, ar fi să apelăm la experienţa unor persoane cu o pregătire solidă în domeniul medicinei, fie ele medic de familie sau medic specialist. Această variantă este eficientă și disponibilă în măsura în care specialiștii își asumă, pe lângă rolul de clinicieni, și misiunea de a educa pacienţii.

În ceea ce privește informaţiile despre noul coronavirus și infecţia cauzată de acesta, o cercetare efectuată anul trecut, sub coordonarea mea, de către doi studenţi mediciniști de la universitatea noastră a arătat că resursele accesibile printr-o căutare Google au avut o calitate în general slabă, atât sub aspectul exhaustivităţii (cât de complete au fost informaţiile), cât și al acurateţei (cât de corecte au fost informaţiile), și că niciunul dintre indicatorii de calitate măsuraţi nu s-a îmbunătăţit semnificativ din martie până în septembrie 2020.[2] Ca urmare, abordarea mai sigură ar fi să accesăm site-urile a căror calitate a fost confirmată de specialiști.

Site-uri cu informaţii sigure despre COVID-19:

ÎN LIMBA ROMÂNĂ:

  1. Platforma naţională de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19: vaccinare-covid.gov.ro și paginile conexe;
  1. Ministerul Sănătăţii: ms.ro/covid-19 și paginile conexe;
  2. Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene: consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus și paginile conexe;
  3. Institutul Naţional de Sănătate Publică: cnscbt.ro/index.php/info-populatie/1351-infectia-cu-coronavirus-informatii-si-sfaturiutile;
  4. Societatea Română de Microbiologie: srm.ro/raspunsuri-la-cele-mai-frecvente-intrebari-despre-2019-ncov;
  5. Centrul Medical de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș“: cdtbabes.ro/articole/coronavirus-infectia-COVID-19.php;
  6. Reţeaua privată de sănătate Regina Maria: reginamaria.ro/articole-medicale/coronavirus și paginile conexe;
  7. Medicover România: medicover.ro/despre-sanatate/coronavirus.

ÎN LIMBA ENGLEZĂ:

  1. Organizaţia Mondială a Sănătăţii: who.int/health-topics/coronavirus și paginile conexe;
  2. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor: ecdc.europa.eu/en/covid-19 și paginile conexe;
  3. Agenţia Europeană a Medicamentelor: ema.europa.eu/en/humanregulatory/overview/public-health-threats/coronavirusdisease-covid-19 și paginile conexe;
  4. Johns Hopkins Medicine: hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/coronavirus și paginile conexe;
  5. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor – SUA: cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/your-health/about-covid-19.html și paginile conexe;
  6. National Health Service – Marea Britanie: nhs.uk/conditions/coronavirus-covid-19/ și paginile conexe;
  7. National Institutes of Health – SUA: covid19.nih.gov/treatments-and-vaccines și paginile conexe.

Conf. univ. dr. Valentin Nădășan este medic primar specialitatea igienă, expert în igiena informaţiilor medicale[3], Universitatea de Medicină, Farmacie, Știinţe și Tehnologie „George Emil Palade“, Târgu Mureș.

Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici

(actualizare zilnică)

Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.

Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:

Footnotes
[1]„Hainke Kunst, Diederik Groot et al., „Accuracy of information on apparently credible websites: Survey of five common health topics“, în BMJ Clinical Research vol. 324, nr. 7337, 2002, p. 581-582, https://www.researchgate.net/publication/11479434_Accuracy_of_information_on_apparently_credible_websites_Survey_of_five_common_health_topics.”
[2]„P. C. Toboltoc, M. C. Șulea, V. Nădășan, „The credibility, completeness, and accuracy of online information about COVID-19. Comparison between websites in Romanian and English“, XXII Craiova International Medical Students’ Conference. Abstract Book p. 50.”
[3]„Termenul consacrat în limba engleză pentru această disciplină este „consumer health informatics“ și reprezintă un subdomeniu al informaticii medicale, care analizează nevoile utilizatorilor, caracteristicile resurselor informaţionale din sfera sănătăţii și implementează strategii pentru a furniza informaţiile medicale de calitate.”

„Hainke Kunst, Diederik Groot et al., „Accuracy of information on apparently credible websites: Survey of five common health topics“, în BMJ Clinical Research vol. 324, nr. 7337, 2002, p. 581-582, https://www.researchgate.net/publication/11479434_Accuracy_of_information_on_apparently_credible_websites_Survey_of_five_common_health_topics.”
„P. C. Toboltoc, M. C. Șulea, V. Nădășan, „The credibility, completeness, and accuracy of online information about COVID-19. Comparison between websites in Romanian and English“, XXII Craiova International Medical Students’ Conference. Abstract Book p. 50.”
„Termenul consacrat în limba engleză pentru această disciplină este „consumer health informatics“ și reprezintă un subdomeniu al informaticii medicale, care analizează nevoile utilizatorilor, caracteristicile resurselor informaţionale din sfera sănătăţii și implementează strategii pentru a furniza informaţiile medicale de calitate.”
Looker_Studio | AdobeStock

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR