Corina Matei

Corina Matei
59 ARTICOLE 0 COMENTARII
Corina Matei, doctor în Filosofie al Universității din București, este conferențiar la Universitatea „Titu Maiorescu” și jurnalist creștin. Pe lângă activitatea de la Semnele timpului, realizează emisiunea „Convorbiri de seară” la Speranța TV și susține rubrica „Alice în Țara Mirărilor” a revistei online Femei de 10. Este autoarea cărților: Ordinea și dezordinea simbolurilor, Morală, educație, comunicare în era focului rece, Postmodernity’s Fugitive Truths.

Divina judecată divină

„Totul e mărginit, durerea nu.” (Mihai Eminescu, Cugetări)

Oamenii invizibili

„De aceea, pentru că ai preţ în ochii Mei, pentru că eşti preţuit şi te iubesc, dau oameni pentru tine şi popoare pentru viaţa ta.” (Isaia 43:4)

Faptele bune în ţinută de Gală

„Un fir de bunătate trage mai puternic decât o frânghie de răutate.” (proverb arab)

Dascălii care ne fac oameni

„Sarcina profesorului din zilele noastre nu este de a doborî jungla, ci de a iriga deșertul.” (C. S. Lewis)

De la martir la licean, sau cum să fii un spectator superficial

Se spune că inteligentul și cinicul Talleyrand[1], diplomat francez și preot catolic ulterior laicizat, îi spunea lui Napoleon, atunci când acesta îi cerea să conceapă un mesaj politic: „Sire, mie daţi-mi ideea, că argumentele le găsesc singur...” Dacă în politică o asemenea atitudine intelectuală dovedește cinism și lipsă de scrupule, să ne imaginăm ce consecinţe...

Idealul de cuplu

De curând am urmărit o emisiune TV în care invitatele, profesoare și psihoterapeute, fiind întrebate despre idealul de feminitate în lumea contemporană, au lansat o opinie ce mi-a părut stranie: aceea potrivit căreia un astfel de ideal nu ar mai fi reperabil sau nu și-ar mai găsi rostul, astăzi...

„Tare sunt singur, Doamne, și pieziș!“

Cu ani în urmă, auzeam la radio despre o statistică din care reieșea că această perioadă a anului, luna februarie, este cea mai „bogată“ în divorţuri și despărţiri în cuplu.

Din nou, școala: ce îi lipsește cel mai mult?

În fiecare început de an școlar suntem „sorcoviţi” de știrile negative din presă, despre lipsa ori precaritatea manualelor, despre degradarea clădirilor în care învaţă elevii și a căminelor studenţești, despre notele de 2 la examenul de titularizare a profesorilor, despre creșterea numărului de șomeri proaspeţi, cu BAC-ul picat a doua oară.

Ideile care ucid

„...le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decât fii și fiice; le voi da un nume veșnic (yad vashem), care nu se va stinge.“ (Isaia 56:5) Yad Vashem este denumirea evreiască a Centrului Mondial de Cercetare a Holocaustului, din Ierusalim, pe care l-am vizitat recent. Este...

Goana după semne și minuni

În studenţie am aflat o butadă care, dincolo de umorul ei, te punea pe gânduri: un om începe să audă „o voce interioară“ care-l sfătuiește insistent să vândă casa, să plece cu banii la București și să-i joace pe toţi la ruletă, pe 13 negru. Omul se conformează fără crâcnire, pentru că era o voce...

„Zgomotul de fond“ al liberului-arbitru

Ce aţi spune dacă aţi citi un articol care vă anunţă că abilitatea specifică omului de a face alegeri în mod liber și conștient – adică liberul-arbitru – ar putea fi doar o iluzie? Dar dacă aţi constata că articolul face apel la anumite cercetări știinţifice? O asemenea curiozitate este stârnită de un articol recent...

Lewis și Leul

Ne-am obișnuit atât de mult ca autorii cărţilor și cercetărilor să fie specializaţi, să-și delimiteze bine competenţa, încât suntem tentaţi să privim cu scepticism ceea ce iese din cadrele „acceptate“. Pare bizar un autor de literatură pentru copii care se recomandă ca medievalist și profesor universitar la Oxford.