Corina Matei

Corina Matei
64 ARTICOLE 0 COMENTARII
Corina Matei, doctor în Filosofie al Universității din București, este conferențiar la Universitatea „Titu Maiorescu” și jurnalist creștin. Pe lângă activitatea de la Semnele timpului, realizează emisiunea „Convorbiri de seară” la Speranța TV și susține rubrica „Alice în Țara Mirărilor” a revistei online Femei de 10. Este autoarea cărților: Ordinea și dezordinea simbolurilor, Morală, educație, comunicare în era focului rece, Postmodernity’s Fugitive Truths.

Crucea, svastica și tricolorul – Oare există creștinism xenofob?

Recenta comemorare a victimelor Holocaustului ne poate trezi o melancolie existenţială. Îmi amintesc strania stare aproape catatonică de la finalul vizitei mele la Centrul Mondial de Cercetare a Holocaustului „Yad Vashem“, din Ierusalim. La ieșire, unii dintre vizitatori coborau în restaurantul de la subsol, alţii... nu mai puteau mânca.

Dalai Lama – În căutarea moralei universale

Declaraţia recentă de pe Facebook a lui Dalai Lama a contrariat o lume întreagă. Titlul din presă era: „Dalai Lama, pe Facebook: «Religia nu mai este adecvată»”. Așadar renumitul călugăr budist, cu greutatea vorbelor unei autorităţi religioase recunoscute pe plan mondial, pare să abandoneze religia, orice fel de religie.

Dragostea și frigul cosmic

„Ni se tot spune că religia, indiferent de imperfecţiunile ei, măcar insuflă moralitate. Există dovezi concludente, de oriunde, că se întâmplă contrariul, de fapt, credinţa determinându-i pe oameni să fie mai răi, mai egoiști și, poate mai presus de toate, mai proști.” (Cristopher Hitchens)

Gândesc critic, deci exist

Un fotbalist celebru declară presei: „Suntem orgolioși de reușita noastră sportivă.” Un domn mai vârstnic îi oferă locul său la birou unei colege, care îi spune: „Mulţumesc, nu vă obosiţi!” Un admirator îi mărturisește celei pe care o admiră: „Mi-am dat seama care e problema ta: ești romantică și vrei exclusivitate.”

Comportamentul asertiv. Un tratament al comunicării deficitare

Cred că oricărui român i s-a întâmplat la un moment dat să constate, la întâlnirea cu un occidental, că interacţiunea lor ar putea fi îmbunătăţită dacă el însuși ar manifesta o mai mare deschidere, așa cum o manifestă străinul.

Mic tratat de (dez)iluzie

Printre africani, există obiceiul ca, atunci când hrana se împuţinează, în anotimpul secetos, iar femeile nu-și mai pot hrăni toţi copiii, să-i abandoneze pe unii dintre ei în niște ţarcuri, în aer liber, pentru ca ei să moară de foame.

Când se vor sătura neamurile…

Statele naţiuni își văd ameninţată securitatea și identitatea și reacţionează. Sunt temătoare, neliniștite, nu mai au pace.

Teologia crucii și „teologia” maturizării

Atunci când încercăm să-i înţelegem pe semenii noștri, să pricepem cum au gândit, de ce au luat anumite decizii, cu ce scop au acţionat într-un anumit fel, ne vine în minte un cunoscut îndemn din înţelepciunea populară: să te pui în locul lor.

Argumentul autorităţii sau autoritatea argumentului?

„Există o sferă în care regii și guvernele n-au dreptul să se amestece: conștiinţa. Iisus Hristos a zis: «Daţi Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu».” (Petre Paulini)

Cornul și piatra

Motto: „Tot capul este bolnav și toată inima suferă de moarte! Ţara vă este pustiită, cetăţile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi și părtași cu hoţii, toţi iubesc mita și aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate și pricina...

Copiii lui Dumnezeu și… „nepoţii”

Am auzit un creștin avertizându-și la un moment dat comunitatea: „Dumnezeu are numai copii, nu are și nepoţi!” În contextul postmodern de relativizare a valorilor și a adevărurilor, au apărut și apar în continuare forme religioase diverse, stranii, sincretice, iar aceasta se petrece, în mare măsură, în sânul creștinismului.

Pentru întâlniri și întrebări memorabile

„Și cine poate să spună omului ce va fi după el sub soare?” (Eclesiastul 6:12)

Precaritate de proporţii – recenzie a filmului Sieranevada, de Cristi Puiu

„Dacă cinema-ul nu este acolo pentru a provoca dialogul și pentru a alimenta acest dialog infinit și această solidaritate absolut necesară între semeni, între membrii unei comunităţi, atunci nu are ce să caute. Nu am nevoie de niciun film care să-mi spună cum stă lumea, câtă vreme ajunge să alimenteze conflicte și să hrănească răul....

Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse

Depresie, tristeţe, melancolie, amărăciune, disperare – toate aceste stări sufletești general umane au creat în jurul lor o cultură aparte.

Integrarea terorii?

Motto: „Când vor zice: «Pace și liniște!», atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată, și nu va fi chip de scăpare.” (1 Tesaloniceni 5:3)