NATO

Istoria se scrie sub ochii noștri. Sau poate că se rescrie, dacă luăm în considerare maniera în care se mișcă trupele americane în vecinătatea graniţelor rusești.

„Nu mă interesează ce spune UE” este una dintre ultimele declaraţii cu adresă precisă ale sultanului Erdogan, care demonstrează starea de iritare din Turcia. Între timp, un amplu marș în favoarea democraţiei a avut loc în celebra piaţă Taksim. În mod clar, în Turcia jocurile încă nu s-au încheiat, iar dictatura prezidenţială care se profilează...

Rusia pare că nu agrează foarte bine liniștea diplomatică. Când se instalează o perioadă de acalmie în politica internaţională, Kremlinul dă senzaţia că depune eforturi insistente să o spulbere. Așa ar putea fi decriptată și declaraţia destul de belicoasă a Moscovei ţintită spre axa Washington-București, via Deveselu.

Se întâmplă din nou: adunare de forţe la graniţa dintre Alianţă și dușmanul istoric, Rusia. Așa am ajuns să resimţim și noi, românii, anexarea Crimeei, iar acum ne chinuim să răspundem cât mai neutru, dar umil, la remarcile belicoase ale Rusiei.

După o pauză de doi ani, NATO şi Rusia au stau din nou la aceeași masă. Consiliul NATO-Rusia, lansat în cadrul summitului de la Roma, în 2002, nu s-a mai reunit din 2014. Recent însă, ambasadorii celor 28 de state membre NATO s-au întrevăzut la Bruxelles cu reprezentanţii Rusiei pentru prima oară după anexarea Crimeei...

„NATO ameninţă, dar ameninţările sunt mai degrabă şoptite”, observă un jurnalist DW după ce deciziile summitului NATO de la Varșovia au devenit publice. Practic, reuniunea NATO s-a încheiat cu o schimbare de ton în discursul oficialilor care contează la nivel european.

Într-o lume tot mai agitată este inevitabil să ne întrebăm în ce măsură deciziile luate la summitul NATO vor fi cu adevărat capabile să tempereze elanul imperial al lui Putin. Există o mulţime de motive de îndoială, crede revista germană „Der Spiegel”. Sunt temeri că Putin vrea să intre în istorie într-o manieră care vine...

„Trebuie să ne luptăm pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru propriul nostru destin”, a spus cancelarul german Angela Merkel, făcând aluzie la discuţiile de la summitul G7, pe care le calificase deja drept „deloc satisfăcătoare”, mai ales din cauza omisiunii președintelui american Donald Trump de a preciza explicit angajamentul apărării colective din Articolul 5 al...

Rusia de astăzi visează să redevină o mare putere globală. Iar regimul de la Kremlin pare să-și fi reamintit că, pentru a ajunge ce a fost cândva URSS-ul, trebuie să folosească nu doar propaganda, ci și agresiunea militară.

„Ce să înţelegem din discursul izolaţionist rostit de Donald Trump cu prilejul validării sale în postura de candidat republican la președinţia SUA? Că, indiferent cine câștigă în noiembrie, lumea liberă va pierde.” Este una dintre concluziile susţinute de mulţi analiști, nu doar de jurnalistul DW care a formulat-o. Cu alte cuvinte, există riscul ca nu...

Propaganda rusească este pe cai mari. Din fericire, acest lucru a început să devină evident și deranjant și pentru noi, europenii. Din nefericire, nu prea știm ce să facem în această privinţă.

Bugetul alocat de Kremlin serviciilor de televiziune, radio și internet care se adresează publicului din străinătate a depășit 300 de milioane de euro pentru 2015. Aceasta înseamnă o sporire cu peste 100 de milioane a sumei alocate iniţial. Motivul este cât se poate de banal: încercarea de destabilizare a Europei.

Relaţia dintre Rusia și Alianţa Nord-Atlantică, în special America, se înrăutăţește pe zi ce trece, și nu doar din pricina conflictului sirian, unde cele două puteri nu au putut menţine un armistiţiu mai mult de 9 zile. Conflictul se reaprinde mult mai aproape de casă.

În 1989, când și ultima mare schemă de reparare a lumii, comunismul, se încheia cu un eșec lamentabil, istoricul și politologul Francis Fukuyama a lansat o „profeţie”.

Participarea președintelui american la primul său summit NATO pare să fi înlocuit înţelegerile tacite și discuţiile de rutină dintre aliaţi cu discuţii mai degrabă spinoase și chiar cu lovituri sub centură.

Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Sârbe (SPC) consideră că aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană este benefică, dar că ţara ar trebui să denunţe pactul NATO, care este „al patrulea Reich" şi „o continuare a fascismului".

„Anaconda-2016” este un exerciţiu militar sub egida NATO, care va dura 10 zile, va implica 31.000 de soldaţi și alte mii de vehicule, din 24 de ţări. Este cea mai consistentă simulare de război întreprinsă de NATO de la Răzoiul Rece încoace.

Acord istoric: Macedonia își schimbă numele

România: în 2017, peste 800 de copii au fost părăsiţi în maternităţi și spitale

Platforma România 100: INS maschează creșterea preţurilor

România: Fonduri nerambursabile pentru IMM-uri