Biserică

Pe drumul spre biserică nu e nicio limită de viteză. Nu e o metaforă, e realitatea pe care o cunosc şoferii germani care participă la slujbele unui lăcaş de cult special: Biserica de pe Autostradă.

Schimbarea socială nu se implementează deci prin intermediul politicului, pentru că politicul nu are acces la rădăcinile culturii unei societăţi.

Peste 40% dintre bisericile protestante care au pagină web îşi încurajează membrii să posteze pe internet motivele lor de rugăciune şi de laudă la adresa lui Dumnezeu.

Ochii invadatori ai enoriașilor sau imnurile cu mesaje condamnatoare i-au distrus speranţa. Acum încearcă să caute libertatea pe care alţii i-au luat-o.

Punând capăt la 27 de ani de schismă, creștinii ortodocși etiopieni din ţara lor și din America au reunit cele două ramuri ale uneia dintre cele mai vechi biserici din lume. În mod straniu, contribuţia esenţială a venit din partea noului premier evanghelic al acestei naţiuni din Cornul Africii.

Biserica și Armata, cotate ca cele mai credibile instituţii din România, au scăzut în încrederea românilor în ultimii doi ani. Trendul de scădere a încrederii se manifestă și în dreptul altor instituţii ale statului.

Istoria protestantismului este în cele din urmă o reflexie a luptelor naturii umane. Ne străduim să ne lăsăm conduși de Dumnezeu, dar tendinţa noastră...

Într-o vreme în care discuţiile teologice în contradictoriu nu se mai poartă doar între creştini şi necreştini, teologul Kevin DeYoung încearcă să dea răspunsul la întrebarea „Dacă credincioşii cred aceleaşi lucruri, de ce sunt bisericile atât de diferite?"

Pe fondul tendinţei bisericilor de orice denominaţiune de a avea opinii diferite cu privire la subiecte de interes comun, pastorul baptist Thom S. Rainer a scris un articol în care doreşte să-i liniştească pe credincioşii debusolaţi de „schimbările copleşitoare de opinie".

Astăzi este uşor să găsim scuze pentru a nu merge la biserică. De fapt, 80% dintre americani găsesc scuze suficient de bune pentru a nu o face, de la aniversări şi cumpărături la ipocrizia liderilor religioşi şi dubii spirituale. Dar ce îi face pe cei care încă frecventează săptămânal biserica să-şi dorească să meargă?

Nouă reporteri de la patru instituţii media independente au format o echipă de cercetare pentru o investigaţie jurnalistică amplă privind administrarea finanţelor celor 18 culte și 27 de asociaţii religioase recunoscute de statul român. Proiectul lansat ieri sub titulatura „Să fie lumină” a anunţat o strângere de fonduri pentru sprijinirea celor 24 de luni alocate...

În miezul frământărilor polarizante legate de mediu, creștinii s-au trezit prinși în tensiunea dintre convingerea că mediul se va degrada continuu, ca semn al iminentei Apocalipse, și necesitatea de a avea un comportament proactiv în protejarea mediului.

„Oile rătăcite” sunt departe de a se considera „pierdute” sau lipsite de credinţă. Un sondaj Barna Group arată că 61% din adulţii care nu merg la biserică se consideră totuși creștini. Ei fac parte din cele 83 de procente dintre americani care declară despre sine că sunt creștini.

O biserică din Statele Unite s-a pregătit să răspundă cerinţelor celor mai pretenţioşi vizitatori.

Bisericile cu un număr semnificativ de membri tineri sunt de două ori mai predispuse să utilizeze tehnologii de vârf, decât cele cu membri mai în vârstă, sugerează un studiu publicat în luna septembrie de Seminarul Hartford, scrie The Christian Post.

Pentru prima dată de la înfiinţare, Consiliul Musulman al Afacerilor Publice (MPAC)va ţine întrunirea sa anuală într-o biserică creştină. Din această cauză gazda, Biserica Tuturor Sfinţilor din Pasadena, California, trebuie să înfrunte furia adepţilor.

„Ar trebui să ne fie rușine”, a declarat arhiepiscopul catolic Ioan Robu. Cine va plăti pentru tragedia de la Colectiv? Nu este exclusă varianta identificării câtorva vinovaţi din eșalonul secund, oferiţi ca ţapi ispășitori pentru o ţară însetată de dreptate. Degetele încep să se îndrepte tot mai insistent și mai ameninţător spre partea de sus...

Învăţăm mereu unii de la alţii, fie că gătim, reparăm obiecte sau rezolvăm probleme de viaţă. Totuși, în anumite domenii, inclusiv în viaţa bisericească, schimbul de experienţe lipsește. Comunităţile își păstrează adesea pentru sine ideile și, mai ales, greșelile. Putem recupera dimensiunea profund biblică a împărtășirii cunoștinţelor?

A încerca să ai succes în viaţa de creștin fără niciun pic de sprijin din partea celor care îţi împărtășesc credinţa este ca și cum ai purta un război, de unul singur, împotriva unei armate întregi, scrie Michael Haverluck, pe Believe.com.

„Pentru un timp, m-am numărat printre persoanele spirituale, dar nu și religioase, eram creștină, dar nu frecventam și biserica", mărturisea Rachel Held Evans, editorialist CNN. Această distanţare de viaţa religioasă, dar nu și de o spiritualitate intimă, reprezintă o caracteristică a Generaţiei Y.

Peste 70% dintre români au încredere „multă sau foarte multă" în Biserică şi 82% dintre români cred că Biserica nu trebuie să se amestece în politică. Peste 80% dintre cetăţenii României cred că preoţii nu trebuie să îi sfătuiască pe oameni cu cine să voteze.