Analize

Fiica mea a pus recent pe site-ul familiei o fotografie a nepoatei noastre jubilând în timp ce ţinea în mână un trandafir înalt și mlădios ca ea. Am privit îndelung fotografia și am scris sub ea: „Doi lujeri.” Am căzut pe gânduri și mi-am zis: „Unul dintre acești lujeri știe cu ce ocazie este pe-aici,...

povestește medicul Glenn Wakam. La 12 ore de la intubare, starea pacientului cu COVID-19 s-a deteriorat dramatic, iar Wakam știe că urmează o operaţiune chiar mai dificilă: să-i explice soţiei pacientului, care imploră să fie lăsată să-și ia rămas bun, că spitalul nu-i permite acest trist privilegiu.

Discuţia despre numărul de morţi rezonabil într-o pandemie, dacă preţul este salvarea economiei, și, în ultimă instanţă, despre valoarea unei vieţi a fost adusă în prim-plan de pandemia de COVID-19.

„Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari.” (1 Corinteni 1:27)

Un articol din The New Yorker[1] ne explică de ce nu ne schimbăm convingerile, nici chiar în faţa evidenţelor contrare.

În istoria biblică a poporului Israel, aceste nume evocă două perioade de robie cum nu se poate mai diferite.

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă atât părinţii, cât și profesorii este aceea de a-i ajuta pe copii să rămână motivaţi, astfel încât să-și menţină atenţia concentrată, să continue când dau de greu, să meargă înainte și să finalizeze ce au început.

„Dacă tinereţea ar ști, bătrâneţea ar putea”, spunea Cicero. Un adevăr reflectat de nenumărate studii, care arată că ajustarea stilului de viaţă la vârsta mijlocie (sau chiar mai devreme) favorizează tranziţia mai lentă spre o bătrâneţe mai sănătoasă

„Singurătatea mă jenează ca o unghie ruptă”, spune versul unui poem. Adevărul este că singurătatea ustură, sfâșie și pare a fi zaţul rămas pe fundul unui ibric în care clocotea odată bucuria și iubirea. Totuși, deși frica de singurătate e firească, putem alege să vedem în solitudine mai mult decât o „pustietate în floare”, trăind-o ca pe...

Pe temeiul unor vechi evanghelii ascunse, necanonice, unii erudiţi comerciali şi sfertodocţi propagă descoperiri senzaţionale, de fapt speculaţii vechi şi noi ale tăcerii Bibliei asupra unor aspecte ale vieţii lui Iisus.

Credinţa și sportul – doi companioni destul de puţin compatibili, la prima vedere. Totuși, Cupa Mondială FIFA 2022 este evenimentul cu prilejul căruia se vor face mai multe rugăciuni decât oricând către un zeu sau altul, pe măsură ce aproape jumătate de planetă se oprește să urmărească acest turneu mondial de fotbal.   

În 2004 am trăit în direct unul din cele mai devastatoare tsunamiuri ale secolului nostru. Era dimineaţa devreme, a doua zi de Crăciun.

Cuvântul „dependenţă” are, de cele mai multe ori, conotaţii negative. Suntem dependenţi de zahăr, de internet sau de jocurile de noroc. Alteori suntem dependenţi de oameni sau de relaţii, caz în care graniţa dintre pozitiv și negativ nu mai poate fi stabilită cu lejeritate.

„Avem tot ce aveţi nevoie și mult mai mult!” este sloganul publicitar care apare în primele minute ale unui celebru film de animaţie1; un slogan câtuși de puţin bulversant pentru spectatorii demult acomodaţi cu reclamele societăţii de consum. Derutant poate fi însă faptul că reclama, cu promisiunile ei de abundenţă, este afișată într-un hipermarket pustiu,...

Creștinismul este, în mod esenţial, construit pe convingerea că viaţa și misiunea lui Iisus Hristos pe pământ au fost o continuare și o împlinire a revelaţiei lui Dumnezeu din perioada anterioară, numită Vechiul Testament.

Viaţa este o scenă pe care intrăm fără un scenariu predefinit, deși suntem permanent influenţaţi de forţe variate, uneori mai mult, alteori mai puţin vizibil: forţe sociale, educaţionale, religioase, economice și politice.

„Aţi auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte». Dar Eu vă spun: «Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt»”(Matei 5:38-39).

„…ei, de care lumea nu era vrednică…” (Evrei 11:38)

Nu mi-am imaginat niciodată că voi renunţa la visul copilăriei mele. De la vârsta de cinci ani, viaţa mea a gravitat în jurul fotbalului.

Atât pacienta, o tânără abia trecută de vârsta majoratului, cât și mama ei au răsuflat ușurate. Simptomele fetei, care păruseră a fi de cauză cardiacă, aveau alte explicaţii. Se pregăteau să plece, când mama m-a întrebat: „Fiica mea nu mai are menstruaţie de ceva timp și nu găsim cauza acestei probleme.” M-am întors spre tânăra pacientă: „Ești cumva...

Poate că nu-ţi dai seama, dar suferinţa ta face parte dintr-o mare dramă care se desfășoară de milenii pe scena lumii noastre.