Terorism

După atacurile din Franţa și puciul ratat din Turcia, parcă mai insistent ca înainte ne uităm spre Germania și răsuflăm ușuraţi să vedem dovezi de cumpătare raţională în reacţii și declaraţii. Dar nu este foarte greu să fii cu capul pe umeri când situaţia nu te implică direct. Să vedem cât se va mai menţine...

Dacă un vecin musulman nu l-ar fi sunat să îi spună ca nu care cumva să deschidă, Abanoub Ishak, un tânăr egiptean de 19 ani care muncea în Libia, ar fi sfârșit, asemenea prietenilor lui, mort.

Trei tinere britanice, de 15 și 16 ani, și-au părăsit familiile pe 17 februarie și au ajuns recent la un centru de antrenament al grupării Stat Islamic, în Siria. Aceste centre găzduiesc tineri și copii care sunt supuși unui antrenament fizic, militar, dar și unei educaţii ideologice fundamentaliste.

Conform celor de la Israel Law Center, Facebook, prin lipsa măsurilor care să împiedice promovarea terorismului, devine în sine un instrument de promovare a acestor activităţi, motiv pentru care au fost întreprinse acţiuni legale.

Membrii grupării ETA admit faptul că poartă o „răspundere directă” pentru vărsările de sânge provocate în numele separatismului basc. Astfel, gruparea teroristă, care se pregătește de dizolvare în câteva săptămâni, își cere iertare pentru cele 800 de crime comise pe parcursul deceniilor de luptă armată.

„Atentat terorist la Ankara” pare să fie titlul de groază care se repetă zilele acestea, de când Turcia a început să atace poziţiile kurde de la graniţa cu Siria, dar și pe cele din Irak, în încercarea de a opri înfiinţarea unei provincii kurde independente, după modelul celei din Irak.

Marea Britanie a crescut alerta de terorism de la „moderat” la „semnificativ”. Aceasta înseamnă că în Anglia, Scoţia sau Țara Galilor există „o mare posibilitate” să aibă loc un atac din partea teroriștilor din Irlanda de Nord.

Peste tot în lume explozia de bucurie care a marcat trecerea dintre ani a fost însoţită de zgomotele focurilor de artificii. În Istanbul însă, focurile au venit din altă parte, aducând cu ele groază și disperare.

Între avalanșa de imprecaţii și remarci preponderent critice la adresa studentei suedeze care a protestat împotriva deportării unui refugiat afgan și puţinele aprecieri și mesaje de susţinere am găsit câteva întrebări care merită lămurite.

Șase luni au trecut de când gruparea extremistă Stat Islamic a efectuat prima decapitare cu ţintă propagandistică internaţională. Moartea jurnalistului american James Foley, filmată și făcută publică sub titlul „Un mesaj pentru America”, a însemnat simultan începutul unei suite a ororii și sfârșitul unei vieţi trăite pentru a demasca teroarea.

Oribilul masacru care a avut loc la o școală din Pakistan în această săptămână a sensibilizat opinia publică, doar cu o singură excepţie: atentatorii. Uciderea cu sânge rece a unor copii este în afara oricărei logici. De aici derivă și întrebările cu privire la variantele optime pentru anihilarea acestui gen de oameni. Pakistanul a anunţat...

Asasinarea diplomatului rus în Ankara aduce în prim-plan situaţia din Alep și masacrul pe care trupele siriene, aliate cu cele ruse, l-au derulat în regiune. Aparent, teroriștii au fost învinși. Este posibil, însă, ca situaţia să fie interpretată cu totul altfel.

Terorismul este asociat cu duritatea și rigiditatea militară. Pentru militanţii jihadiști, atitudinea plângăcioasă este incompatibilă cu stilul lor de viaţă. Totuși, ea există. Motivul ar putea să stârnească hazul, dacă altul ar fi contextul.

Un nou sondaj a relevat faptul că 1 din 4 persoane din Regatul Unit consideră că Iisus Hristos, Martin Luther King Jr. și Nelson Mandela au fost „extremiști”.

Stockholm a intrat recent pe lista orașelor europene devenite victime ale unor atacuri cu camioane deturnate, după Londra, Berlin și Nisa. În consecinţă, tot mai mulţi se întreabă dacă situaţia actuală este efectul unei politici imigraţioniste scăpate de sub control.

Astăzi, mai multe publicaţii franceze cunoscute, printre care „Le Monde” și „La Croix”, dar și televiziunile BFMTV și France 24, au luat decizia de a nu mai publica fotografiile teroriștilor care comit atentate fiindcă, inevitabil, aceștia devin eroi pentru restul persoanelor radicalizate care ar putea fi astfel impulsionate să le urmeze exemplul. În Franţa,...

Paris, 13 noiembrie 2015. O capitală europeană este lovită meschin de fundamentaliști care își legitimează crimele folosind un nume sfânt: un eveniment de impact care a șocat întreaga lume. Nu este nici prima și, din păcate, nici ultima tragedie ale cărei urmări asupra publicului larg au devenit subiect de analiză.

La 3 zile de la cel mai sângeros atac petrecut în Franţa de la cel de-al Doilea Război Mondial și cel mai sângeros din Europa de la atentatul cu bombă petrecut în 2004, la Madrid, francezii și cei solidari cu ei încă încearcă să se adapteze la noua realitate. Explicaţiile cele mai populare nu sunt...

Cel puţin 27 de persoane au murit şi alte zeci au fost rănite într-un atentat comis luni la un centru cultural din oraşul turc Suruc şi atribuit grupării radicale Stat Islamic (SI), relatează site-ul ziarului Hurriyet, citat de Mediafax.

Un eveniment tragic din Marea Britanie a fost transformat cu entuziasm de presa românească într-un prilej de spălare a imaginii de ţară.

În doliul de după atacurile de la Bruxelles, cea mai prezentă dintre întrebările dificile este „de ce?”. Care sunt cauzele acestor atacuri? Iar răspunsurile se restrâng mai mult decât pare la prima vedere.