Obezitate

Dacă nu era de ajuns că obezitatea naşte probleme grave de sănătate, există şi o dimensiune socială a situaţiei. Deşi este adesea ignorată, aceasta se traduce, în cele mai multe cazuri, prin discriminare şi stigmatizare a persoanelor care se luptă cu kilogramele în plus.

Mâncăm brânză fără lapte și miere falsificată în laborator. În ultimii ani, consumatorii români au fost avertizaţi repetat cu privire la aceste două fraude alimentare, atunci când inspectorii ANPC au descoperit nereguli sau când jurnaliștii au comandat probe de ADN pe mostre cumpărate aleatoriu din magazin, doar ca să descopere oroarea. Să îndrăznim să ne...

Sunt suficiente doar câteva zile de alimentaţie fast-food bogată în grăsimi pentru a deregla metabolismul, anunţă Time, citând un studiu care le poate oferi un răspuns celor care se străduiesc să înţeleagă cauzele obezităţii. Partea surprinzătoare a studiului constă în rapiditatea cu care grăsimile acţionează, reușind să modifice întregul sistem metabolic al organismului.

De cele mai multe ori, persoanele supraponderale sau obeze au de luptat nu numai cu kilogramele în plus, ci şi cu stigmatul social pe care acestea le aduc cu ele.

O echipă de cercetători din Australia a anunţat că a identificat existenţa unei asocieri între uzura articulaţiilor și alimentaţia bogată în grăsimi și carbohidraţi.

„Câte bordeie, atâta obiceiuri”, spune o vorbă din bătrâni. Cam același lucru se poate afirma și despre strategiile de atac împotriva supraponderalităţii. Un nou experiment încearcă să facă lumină în lumea atât de agitată a dietelor.

România este ţara cu cel mai mic procent de obezi din Uniunea Europeană. Vestea bună a fost oferită de un raport al Eurostat, care a indicat totodată că în Marea Britanie aproape un sfert dintre cetăţeni suferă din pricina supraponderalităţii majore.

Milioane de oameni de pe planetă sunt subnutriţi, în timp ce alte milioane de oameni mor prematur din cauza bolilor cauzate de obezitate și un stil de viaţă nesănătos. Pe deasupra, sistemul alimentar actual este nesustenabil și contribuie la încălzirea globală și la catastrofele naturale, avertizează 130 de academicieni din toată lumea. Un raport elaborat...

Nu este o noutate faptul că ne trăim viaţa tot mai iresponsabil. Propriile alegeri, cu cât sunt mai problematice, cu atât ne afectează mai mult sănătatea, iar în privinţa alimentaţiei sunt, poate, cele mai puţine motive de încântare. Malnutriţia tinde să devină normă, se arată în studiul Global Nutrition Report. Cu alte cuvinte, devine o „modă”.

„Eh, ecologiștii nu văd decât crize”, comenta cineva pe Facebook la un articol în care organizaţia Greenpeace avertiza că depozitarea deșeurilor nucleare este o criză globală ce trebuie rezolvată urgent. Oare chiar folosim cuvântul „criză” prea lejer, pentru că nu găsim alte mecanisme de a atrage atenţia pe niște probleme cu adevărat importante? Sau chiar...

Mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm? Este o întrebare legitimă care ar trebui pusă după publicarea celui mai amplu studiu la nivel mondial referitor la o boală care afectează mai multe destine umane decât toate epidemiile la un loc. Obezităţii îi revine „cinstea” de a ocupa podiumul celor mai ameninţătoare afecţiuni din istorie.

Obezitatea este un subiect mereu prezent în mass-media, un subiect ce „beneficiază” de un titlul mai apocaliptic ca altul. Însă, ca parte a comunităţii internaţionale, avem motive serioase de îngrijorare, iar unul dintre acestea este faptul că obezitatea începe să fie întâlnită la vârste din ce în ce mai mici, pe tot globul.

Studiind ţesutul adipos la şoareci şi la oameni, cercetătorii de la centrul medical al Universităţii Columbia din Statele Unite au descoperit o modalitatea de transformare a grăsimii albe, „rea", din organism în grăsime maro, „bună". Această descoperire ar putea fi de mare folos în lupta împotriva obezităţii.

Kilogramele în plus afectează organismul uman pe toate planurile. Deși ele se pot aduna pe nesimţite, în decursul unor perioade lungi de timp, efectul lor cumulativ este de mare impact atât la nivel fiziologic, cât și psihologic, arată tot mai multe studii.

Ianuarie este luna cea mai bună pentru companiile care oferă servicii sau aparatură de fitness sau întreţinerea corpului. Începutul de an este adesea înecat în regrete legate de consumul alimentar excesiv din perioada sărbătorilor și în general de starea noastră fizică și psihică, care pentru multe persoane pare să se deterioreze de la un an...

O treime din populaţia lumii este obeză, iar în ultimii treizeci de ani nicio ţară nu a reuşit să reducă rata obezităţii. Aceasta este concluzia unui studiu realizat în premieră la nivel mondial în ceea ce privește obezitatea.

Existenţa unei legături între obezitate și depresie a făcut obiectul studiului cercetătorilor știinţifici deja de ceva timp. Însă aceștia nu au reușit să descopere modul în care cele două boli se influenţează una pe cealaltă. Până acum.

Oamenii de știinţă din Marea Britanie au avertizat că numărul persoanelor de vârsta a treia diagnosticate cu cancer va crește cu 80% în următorii 20 de ani.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, braţul Organizaţiei Naţiunilor Unite care se preocupă cu starea de sănătate pe glob de 60 de ani, tocmai a declarat război celui mai periculos tip de grăsimi alimentare – grăsimile trans artificiale. Miza? Să salveze 500.000 de vieţi anual.

Marea Britanie declară război zahărului. Băuturile care au un conţinut mare de zahăr au intrat în atenţia guvernanţilor. Vizate sunt Coca Cola, Pepsi, Sprite și toată gama de băuturi carbogazoase. Raţiunea din spatele acestei lupte este simplă: guvernul pune o taxă suplimentară și speră ca astfel să combată obezitatea.

Chipsurile de cartofi sunt cel mai mare demon din spatele kilogramelor în plus, scrie AP citând un studiu major al Harvard University. Chipsurile sunt cele mai periculoase, urmate de băuturile carbogazoase, dulciurile și îngheţata.