Egipt

După ani de divizare, creștinii și musulmanii din Egipt par a se uni în numele naţionalismului. 

Preşedintele egiptean Mohamed Morsi declară stare de urgenţă şi impune interdicţia de a ieşi din casă noaptea, pentru trei oraşe mari, după ce protestele de duminică au devenit violente.

Primele două articole ale noii Constituţii a Egiptului au fost aprobate de liderii religioşi prezenţi în Adunarea Constitutivă. Însă menţionarea shariei în constituţie îngrijorează pe comentatorii locali, care prevăd un viitor de persecuţie pentru creştinii şi evreii din ţară.

Educaţie precară, șomaj, sărăcie, privarea de drepturi și libertăţi democratice - acestea sunt reperele unei „generaţii în așteptare". Este și titlul unei cărţi ce abordează frustrările și provocările tinerilor care au ieșit în stradă în Tunisia, Egipt și alte ţări din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Un jurnalist egiptean a declarat, pentru cotidianul El Bashayer, că acestea sunt intenţiile cu privire la creştini ale candidatului Mohammed Morsi, intenţii dezvăluite într-o discuţie privată. Potrivit rezultatelor primului tur de scrutin din Egipt, Morsi, care candidează la preşedinţie din partea partidului Frăţia Musulmană, este favoritul alegătorilor.

A fost făcut încă un pas în lupta pentru cucerirea Egiptului. Preşedintele islamist Mohammed Morsi, considerat până nu demult doar un preşedinte spectator, a dat o lovitură de graţie: a ordonat trecerea în rezervă a unor oficiali militari şi politici.

Duminica Floriilor este ultima duminică înainte de Paște, când se marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim pe un măgăruș și este întâmpinată cu crenguţe înfrunzite și flori de câmp. Astfel, se spune că drumul spre moarte a fost presărat cu flori. Moartea lui Iisus a însemnat însă viaţă veșnică pentru oricine crede în El, ceea...

Instanţa civilă din Cairo a scos în afara legii mişcarea Frăţia Musulmană, în sentinţă de primul grad, şi a decretat confiscarea tuturor bunurilor sale.

Curtea Supremă Administrativă din Egipt a emis o decizie prin care solicită Liderului Bisericii Ortodoxe Copte, Papa Shenouda al III-lea, să plătească despăgubiri în valoare de aproximativ 19.500 de lire egiptene către un membru al bisericii. Motivul? Biserica Ortodoxă Coptă a refuzat să emită un certificat care i-ar fi permis membrului să se recăsătorească după...

După eliminarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi, Egiptul a intrat într-o etapă periculoasă pe drumul spre democraţie. Ţara este condusă de un preşedinte interimar, constituţia a fost anulată, iar susţinătorii fostului preşedinte sunt extrem de nemulţumiţi.

Calmul de care au dat dovadă egiptenii în timpul primului scrutin democrat s-a transformat în revolte care au culminat cu lupte de stradă şi incendierea sediului de campanie al unuia dintre finalişti.

Preşedintele interimar al Egiptului Adly Mansour a învestit în funcţie cei 34 de miniştri, membrii unui cabinet interimar, din care fac parte liberali şi creştini, dar din care Frăţia Musulmană sau vreun alt partid islamist lipseşte cu desăvârşire.

Cele trei mari ramuri ale creștinismului în Egipt își retrag implicarea în elaborarea noii constituţii a ţării, acuzând că adunarea legislativă îi marginalizează pe cei de altă religie decât cea islamică.

Cel puţin 275 de persoane au fost ucise şi peste 2.000 au fost rănite ieri, în Egipt, ca urmare a protestelor islamiste şi anti-islamiste din Cairo. Aceasta a fost cea mai sângeroasă zi de la înlăturarea de la putere a preşedintelui musulman Mohamed Morsi.

Marii lideri ai lumii au condamnat violenţele din Egipt și au cerut președintelui Hosni Mubarak iniţierea unui proces de reforme. Ceea ce observă agenţiile internaţionale este că niciunul din liderii occidentali nu-i cere demisia președintelui egiptean.  

De săptămâna trecută, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi - primul preşedinte ales democratic, Egiptul s-a aşezat din nou pe harta subiectelor fierbinţi.

Frăţia musulmană a câştigat alegerile în noul guvern egiptean, cu 235 din cele 498 de locuri din Adunarea populară. Alegerile sunt primele de la demisia preşedintelui Hosni Mubarak, în februarie 2011.

Guvernul egiptean a demisionat ca urmare a protestelor violente care au avut loc în Cairo şi în alte oraşe ale ţării. Decizia a fost luată din cauza „circumstanţelor dificile prin care trece ţara", a declarat Mohamed Hijazi, purtătorul de cuvânt al guvernului.

Conform rezultatelor finale ale referendumului din Egipt, 77% dintre egiptenii care au votat sunt în favoarea modificărilor propuse. Acesta este un pas concret spre noile alegeri electorale parlamentare și prezidenţiale, informează AP. 

Centrul Cultural Ramses, situat într-o zonă foarte bine cotată din capitala Egiptului, a fost inaugurat în ultima zi din luna iulie, la 65 de ani de la achiziţionarea terenului pe care a fost construit.

De departe, uralele din Piaţa Tahrir par să arate o bucurie fără margini. Însă în stradă, egiptenii se confruntă cu scene sinistre, ce implică violuri în plină stradă şi creşterea alarmantă a numărului de răpiri.