Revenirea lui Iisus

Mă aflam în aeroport, în așteptarea îmbarcării. La un moment dat în difuzoare au fost rostite numele a patru persoane ce erau așteptate la o poartă de îmbarcare din apropiere. Persoanele respective au fost strigate de trei ori. La un moment dat, personalul s-a retras, iar ușa s-a închis în spatele lor. La puţin timp...

Partea IV – Lumea în secolele XVIII-XIX

Ce ai face dacă cineva te-ar denigra în public? Ai putea dezminţi informaţia, dar nu este nicio garanţie că îţi vei repara astfel imaginea. Dacă lași lucrurile așa cum sunt, există riscul ca tăcerea să fie interpretată drept vinovăţie. În cazul în care te adresezi instanţei, ești totuși conștient că procesul va dura mult și...

Cât de importantă este a doua venire a lui Iisus Hristos în creștinismul tradiţional?

Într-un articol publicat în 2016 în revista britanică The Times, jurnalistul Lee Stroble relatează povestea convertirii sale. Fostul ateu a devenit convins de veridicitatea creștinismului sub forţa irezistibilă a argumentelor cu privire la învierea lui Iisus Hristos, evenimentul care a lăsat urme adânci în istoria lumii noastre.

Dacă am face o evaluare a creștinismului de astăzi, ce fel de jertfă am remarca mai frecvent –jertfa lui Cain sau jertfa lui Abel? Cain a adus jertfă din roadele pământului, iar Abel, din oile turmei sale. În timp ce jertfa lui Abel a fost plăcută lui Dumnezeu, jertfa lui Cain a fost respinsă. Încă...

Aşteptarea revenirii lui Iisus în Europa şi America secolului al XIX-lea a lăsat în urmă o cărare pe care credincioşii şi viitorii credincioşi pot păşi cu încredere. Dincolo de înţelegerea teologică imperfectă a înaintaşilor, pentru care nimeni nu are nevoie să se ruşineze, Dumnezeu a dovedit că poate folosi orice material, cu condiţia de a-I...

Conciliul din Trent[1] (1545-1563) a azvârlit cu anateme în doctrina protestantă a îndreptăţirii, iar protestanţii au ripostat pe măsură. Miza era adevărul. Situaţia însă s-a schimbat. Supravieţuirea creștinismului este oferită ca argument pentru minimalizarea diferenţelor și accentuarea similarităţilor cu scopul de a face faţă dușmanului comun: secularismul.

La 1 aprilie 1957, postul britanic de televiziune BBC prezenta o știre bizară, despre culesul pomilor de spaghete. În emisiunea Panorama, realizatorul acesteia, Richard Dimbleby, a prezentat un reportaj despre o familie din Elveţia care își așeza recolta de spaghete la soare, ca să se usuce.

Acest articol abordează cele două aspecte, adesea conflictuale, ale parusiei: apropierea și întârzierea acesteia.

Partea a III-a: Milenarismul modern

Două televiziuni creştine se pregătesc pentru o transmisiune în direct mai puţin obişnuită: revenirea pe nori de slavă a lui Iisus Christos.

Așteptare și speranţă – două experienţe comune în viaţă. Studenţii aplică pentru o bursă și așteaptă. Pe măsură ce așteptarea se prelungește, speranţa iese și ea în întâmpinare, pentru că speranţa ţintește întotdeauna ceva pozitiv, chiar și în miezul incertitudinii.

Contrar impresiei iniţiale, nu vegherea este tema principală a grupului de parabole ale „absenţei şi aşteptării”. Primordială este absenţa. Pentru că în aceste parabole absenţa naşte conţinut, îmbogăţeşte povestea în loc să o sărăcească. Absenţa nu este lipsa, golul, inexistenţa, ci elementul capabil să catalizeze.

„Să simţi că ai sens înseamnă să te simţi nemuritor”1 – scria în 2014 profesorul de psihologie și autorul Clay Routledge. Este aceasta singura nemurire de care vom avea parte vreodată?

„Iată, Eu vin curând” (Apocalipsa 22:12) – o promisiune a cărei împlinire a fost așteptată de generaţii de credincioși care și-au legat toate speranţele de revenirea lui Iisus în slavă. Dar ce înseamnă „curând”?  Și ce ar trebui să facem pentru a nu fi confiscaţi de preocuparea pentru semne, neglijând alte aspecte esenţiale ale pregătirii...

Să vorbești cu cel mic despre moarte poate fi un act de iubire. Nu îi poţi lua durerea cu o simplă discuţie, însă îi poţi oferi ceva în egală măsură important: adevărul îmbrăcat în blândeţe, siguranţa și liniștea pe care i le dă faptul că nu este singur în durerea lui și chiar speranţa care...

În timp ce scriu acest articol, casa este plină de copii. Fiica mea și-a invitat verișorii la o petrecere în pijamale. Se aud glasuri vesele și casa este plină de un zumzet de bucurie, în timp ce copiii se joacă împreună. Se tachinează, râd și își cer scuze prompt atunci când lezează sentimentele cuiva. Mânâncă...

De la imaginea templului din Ierusalim până la evenimentele prezise în ultimele pagini ale Apocalipsei, Biblia indică un viitor în care Dumnezeu va duce la bun sfârșit ceea ce a început.

O campanie demarată de website-ul wecanKNOW.com proclamă răpirea creştinilor şi a doua venire a lui Hristos, fixând în centrul panourilor publicate în zone metropolitane ale Atlantei data exactă a evenimentului: 21 mai 2011.