Imigranți

Pe plajele din Skala Sykaminea poţi să te arunci liniștit, totul e capitonat cu veste de salvare. Iniţial nu știam ce sunt, se vedeau doar puncte de un portocaliu fosforescent care trasau conturul ţărmului. Le-am văzut prima dată din feribot. Apoi de aproape, alături de bărci dezumflate, șoșeţele, jucării de pluș și saci cu scutece...

Cu siguranţă aţi auzit că ţara din care se pleacă cel mai mult, după Siria, este România. Astfel, o singură propoziţie dintr-un raport ONU a făcut înconjurul presei românești, întârind, probabil, și mai mult părerile negative pe care oricum mulţi dintre noi le au despre România, pe principiul: „Fraţilor, la fel de bine am trăi...

„Povestea lor este povestea noastră”. Astfel și-a argumentat președintele Diviziunii Inter-Europene a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea apelul la manifestarea milei faţă de imigranţii refugiaţi.

Peste 1 milion de imigranţi au ajuns în Germania în 2015. Unii au prevăzut ca o consecinţă înmulţirea atacurilor sexuale, însă asta a fost ultima grijă pe lista autorităţilor. La prima vedere, în lumina atacurilor din Germania, pare că aceia care au mizat pe „natura sălbatică” a imigranţilor au avut dreptate, însă adevărul este că...

Criza refugiaţilor, pe lângă sumedenia de întrebări provocate și de răspunsuri care întârzie să vină, evidenţiază o serie de contraste care obligă la analiză. Unitatea europeană pare să devină mai mult un mit, iar atitudinea diferită a unora faţă de refugiaţi pare desprinsă din filme.

Conform unei statistici ONU recente, România se află pe locul al doilea în lume ca ritm al creșterii emigraţiei, cu 7,3% pe an. În mod surprinzător, ne situăm imediat după Siria.

Criza imigranţilor expune Europa unor provocări majore. Până în ziua de azi, ţările europene au rămas destul de omogene, însă zilele acestea marchează sfârșitul acestei situaţii. Milioane de imigranţi de diverse rase, religii și culturi vor schimba peisajul continentului, începând cu Germania.

Cât poate să încapă într-o viaţă de om? Lilya Wagner abia împlinise zece ani când a ajuns refugiată de război și participantă la misiunea familiei sale. Trăise pe trei continente și vorbea patru limbi. Învăţa să cânte la pian și făcea planuri să înfiinţeze un orfelinat în Bolivia.

La o săptămână de la atacurile din noaptea de Revelion din Koln, Germania, anul 2016 a debutat cu un nou val de panică și frică faţă de refugiaţi. Situaţia din Germania rămâne în continuare extrem de neclară, iar în mass-media ajung mai mult zvonuri, destul de îngrozitoare, care alimentează anxietatea generală cauzată de primirea refugiaţilor....

Pe măsură ce se apropie termenul la care expriră interdicţia pe piaţa muncii din Marea Britanie pentru români și bulgari, tabloidele engleze alimentează și monetizează panica cetăţenilor în faţa unui posibil tsunami de imigranţi.

Anul 2015 a fost marcat de o serie de evenimente care au stârnit îngrijorări, creând convingerea că asistăm la o schimbare a configuraţiei lumii actuale. Aceasta face ca interesul pentru anul 2016 să fie crescut, cu atât mai mult cu cât există o multitudine de situaţii încă nerezolvate din anul anterior. World Economic Forum aduce în...

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat că, în anul 2018, peste 1.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană, în încercarea de a ajunge din Libia în ţări ale Uniunii Europene.

Politicile privind imigraţia continuă să producă dezacorduri în mediul politic internaţional privind cele mai echilibrate abordări asupra chestiunii imigrării legale și clandestine. În timp ce unii politicieni constată că situaţia curentă are un corespondent ameninţător în marea istorie, alţi lideri politici își reduc termenii de comparaţie la istoria naţională recentă.

Atitudinea negativă faţă de imigranţi, cultivată de un segment important dintre americanii albi, este catalizată în cea mai mare măsură de prejudecăţile rasiale, nu de „anxietatea privind impactul economic” al imigranţilor. Aceasta este concluzia unui studiu coordonat de politologul Steven V. Miller de la Universitatea americană Clemenson.

Parlamentul danez a decis să diminueze valoarea ajutoarelor sociale acordate solicitanţilor de azi, în contextul în care criza actuală a imigranţilor a creat un val de dislocări sociale comparabil cu cel de după al Doilea Război Mondial.

Când Alejandra Suarez și-a făcut bagajul, a pus în el 18 ani de vis american și 2 ani de confuzie și resentimente. Femeia de origine mexicană este doar una dintre zecile de mii care așteaptă deportarea ca urmare a înăspririi politicii privind imigraţia, sub administraţia Trump.

„Pentru un român, a emigra este un mod de a se opera de România.” (Gabriel Liiceanu)

O emisiune tip reality-show numită „Întoarce-te de unde ai venit!”, care urmărește șase polonezi ce încearcă să urmeze ruta migranţilor în drum spre Europa, a fost criticată de organizaţii umanitare, care au acuzat producătorii de exploatarea suferinţei umane. Emisiunea va fi difuzată de postul polonez de televiziune TVN.

Imigranţi, expaţi, solicitanţi de azil, refugiaţi. Aceste denumiri au devenit atât de încărcate de emoţie încât au ajuns să fie folosite deseori ca armă în discursurile politice. Însă ce putem ști astăzi, în mod real, despre fiecare dintre categorii?

În 2017, în Germania au poposit mai mulţi imigranţi români decât sirieni, confirmând faptul că Republica Federală rămâne o destinaţie atractivă inclusiv pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene.

Ca pendulul unui ceas stricat care bate de 12 ori când este doar ora 11, acul busolei care indică nordul politic în Europa poposește puţin prea mult la dreapta înainte să se orienteze. Jocul săltăreţ al micuţei săgeţi care parcă nu știe unde să se așeze ne tot dă emoţii în ultima vreme. Ce vor...