Etichetă: gene

Atunci când avem un comportament greșit pe care îl perpetuăm, involuntar încercăm să îl scuzăm prin faptul că așa l-am moștenit. Până și cei cărora le cauzăm probleme ne acuză că semănăm cu vreo rudă, fie chiar și străbunici. Să fie chiar așa de simplu?

Moștenirile genetice nu stabilesc identitatea noastră, ci capacităţile pe care le putem rafina, limitele noi pe care le putem depăşi, abilităţile uimitoare pe care le putem dobândi prin antrenament.

Efectul muzicii clasice se răsfrânge la nivel molecular, influenţând, în mod benefic, activitatea genelor implicate în diverse funcţii importante ale creierului, au observat cercetărorii finlandezi de la Universitatea din Helsinki.

Jim Springer și Jim Lewis au demonstrat că legătura genetică dintre fraţi sfidează extraordinarul. Cei doi sunt gemeni identici și au fost despărţiţi la numai patru săptămâni de la naștere. Niciunul nu a știut de existenţa celuilalt vreme de 39 de ani. Când s-au întâlnit în final însă, au descoperit că împărtășesc similitudini uimitoare.

„Cine se aseamănă, se adună”, spune un vechi proverb, iar potrivit studiilor se pare că acesta are baze ştiinţifice. Printre altele, prietenii seamănă și din punct de vedere genetic, spun oamenii de ştiinţă americani.

Există pe lumea aceasta oameni nevoiţi să facă eforturi contra naturii lor pentru a NU avea încredere în ceilalţi. Altfel, pasiunea lor pentru oameni și empatia lor i-ar vulnerabiliza prea mult și pe nedrept. Oamenii aceștia suferă de o boală rară și fascinantă, care îi face să semene cu niște îngeri dar care, din nefericire,...

Pot genele să dicteze diferenţele de comportament? Ce motive am avea să credem că da, ce motive am avea să credem că nu?

Trei copii au fost vindecaţi prin intermediul terapiei genetice de leucodistrofie, o boală genetică gravă ce le-ar fi distrus creierul în primii trei ani de viaţă, privându-i de abilităţile de a merge și a vorbi. De asemenea, condiţia altor trei, care sufereau de sindromul Wiskott Aldrich, ce le afecta sistemul imunitar, a fost ameliorată prin...

Cercetătorii din Marea Britanie avertizează că lipsa de somn poate interveni asupra codului genetic.

Cercetătorii britanici cred că au reuşit să explice de ce anumite familii sunt extrem de vulnerabile la dezvoltarea cancerului intestinal.

Unii oameni sunt născuţi pentru success, cred oamenii de ştiinţă. Un studiu recent arată că trăsăturile de personalitate care pot face diferenţa între success şi ratare sunt determinate în proporţie mai mare de genele moştenite, decât de educaţia primită.

Te-ai născut cu o inteligenţă cu care mori, sau aceasta se poate dezvolta? Cât de mult depinde inteligenţa de genele pe care le-ai moștenit și cât depinde de mediu, exerciţiu, muncă și ambiţie? Să analizăm mitul IQ-ului fix.

În 23 ianuarie 2011, sub titlul Pot genele să explice religia?, Samantha Hayes, jurnalistă la 3news.co.nz, a reluat incitanta temă a „genei lui Dumnezeu”. Ea citează o nouă cercetare a Universităţii Cambridge cu privire la dovezile suplimentare ale existenţei genelor care îi predispun pe oameni să creadă în Dumnezeu.

Un studiu publicat recent de Family Research Council (FRC) afirmă că structura familiei are un cuvânt greu de zis în orientarea sexuală a copilului. Pentru Pat Fagan, cercetător și director al Institutului american de Cercetare privind Căsnicia și Religia, această veste vine să submineze teoria potrivit căreia orientarea sexuală este determinată...

Viaţa la oraş creşte rezistenţa la infecţiile microbiene. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista lunară Evolution, citată de BBC şi Time Magazine.

Fumătorii dezvoltă de-a lungul vieţii zeci de mii de mutaţii genetice, susţine o echipă de cercetători americani, conform agenţiei Reuters. La fiecare trei ţigări fumate se produce o modificare genetică.

    Se discută de multe secole despre factorii sau cauzele care generează şi condiţionează comportamentele umane. Discuţia a fost readusă pe tabloul principal odată cu dezvoltarea geneticii, mai exact atunci când unii geneticieni au sugerat că pot găsi câte o genă „vinovată” pentru orice tip de comportament uman. Prezumţia născută din aceste pretenţii ale geneticienilor...

James Fallon, profesor emerit de neuroștiinţe al Universităţii din California, avertizează că influenţa mediului asupra locuitorilor din zonele afectate de conflicte violente ar putea conduce la dezvoltarea unei mutaţii genetice care să genereze comportamente agresive, ce se pot agrava în timp.