Etichetă: relatii

Lumea noastră ferfeniţită de păcat seamănă cu un raion uriaș cu produse care au defecte și cu cât înţelegem mai repede acest adevăr, cu atât mai bine va fi pentru noi și pentru relaţiile noastre. În cartea sa Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoști, John Ortberg ne invită să descoperim dragostea tangibilă a lui...

Nu eram într-o dispoziţie bună atunci când am intrat în biroul șefului meu. De câţiva ani încercam să jonglez cu un loc de muncă cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă, să-mi termin studiile de masterat, să-mi susţin soţul în cariera lui și să am grijă de trei copii. Cu o lună înainte,...

În volumul Istoria tinerilor în Occident, Giovanni Levi și Jean-Claude Schmitt consideră că, în Occident, adolescenţa este în primul rând o construcţie social-culturală, deci un produs cultural. Ea este considerată cel mult subsidiar ca o etapă în procesul fiziologic al maturizării.

Multe familii au descoperit că avea să fie mult mai complicat să crească spiritual în cuplu decât spuneau instrucţiunile din manualul de utilizare.

„Când am încetat să fim copii, am murit.”, spunea Constantin Brâncuși. În sensul mai înalt, al vieţii veșnice, Isus ne recomanda să devenim ca niște copilași.

Confesiunile foștilor dependenţi de pornografie și ale părinţilor sau partenerilor de viaţă ai acestora dezvăluie ce se află în spatele cortinei XXX.

Oricât de mult am evita-o, va veni ziua în care părinţii noștri nu se vor putea descurca fără noi, după cum nici noi nu am fi reușit fără ei.

Soarele strălucea în acea duminică minunată de iulie în care te bucurai de „vacanţa mare”. Părinţii erau alături de tine la plimbare prin parc și te priveau în timp ce pedalai la bicicletă fără nicio grijă în lume. Zâmbetul lor îţi dădea indicii despre iubirea cea mai pură de părinte.

Înţelegerea atitudinilor părinţilor, dincolo de etichetele sociale, reușește să aducă mai multe soluţii utile în experienţa proprie de părinte a tinerilor adulţi.

Se spune că Henry Ford ar fi afirmat: „Uneori, o greșeală poate fi tot ce este necesar pentru o realizare valoroasă.” Aparent paradoxală, afirmaţia spune multe despre noi și despre ce considerăm la un moment dat a fi „o greșeală”.

Condescendenţa se află în unghiul mort al relaţiilor cu părinţii noștri în vârstă. Intenţiile bune, sentimentele de grijă sau compasiune, dialogul și înţelegerea reciprocă în relaţiile dintre adulţi și părinţii în vârstă sunt viciate de condescendenţă.

În Predica de pe Munte, Iisus S-a declarat categoric împotriva insultei și a agresiunii, considerându-le condamnabile. Așadar, cum reacţionezi când ești jignit?

Cât cunoaștem despre iubire? Suficient cât să înţelegem că iubirea nu este o obligaţie. Nu putem iubi cu forţa și nici nu putem fi...

Cum ne ajută dragostea, cum ne influenţează, cum să o arătăm faţă de cei din jurul nostru și cum să o primim?

Revoluţia industrială și emanciparea femeii au accentuat spargerea nucleului familiei și dezmembrarea educaţiei nemijlocite a copiilor.

Disciplinarea copiilor poate crea distanţă în relaţia dintre părinţi şi copii? Cu siguranţă că da! Poţi totuşi rămâne apropiat de copiii tăi, chiar dacă îi disciplinezi? Din nou, categoric da!

Dacă românii Îl iubesc așa de mult pe Dumnezeu, atunci unde este dragostea faţă de aproapele? Ce variante propun oamenii pentru a evalua cine sunt semenii lor?

Tiparele de relaţionare ale unui adult se bazează pe calitatea relaţiei de atașament pe care acesta a avut-o în copilărie cu persoana de referinţă din viaţa sa.

Promisiunea de a trăi alături de persoana iubită până ce „moartea ne va despărţi“ și-a pierdut treptat din semnificaţii. Astăzi se consideră că nu mai e realist să pornești într-o căsătorie cu gândul că va fi o relaţie pentru totdeauna.

Cartea „Limite“ prezintă, dintr-o perspectivă biblică, impunerea unor limite sănătoase între tine și ceea ce se află în exteriorul tău.

Relaţia dintre soacre și nurori pare a sta sub semnul unor sensibilităţi deosebite. Care sunt probleme frecvente și cum pot fi soluţionate?