Florentin Lehaci

Era de așteptat ca, după publicarea de către Charlie Hebdo a noii caricaturi cu Mahomed, spaţiul musulman să reacţioneze. A făcut-o într-un mod ameninţător. Situaţia în sine evidenţiază două percepţii total opuse cu privire la credinţe și convingeri, readucând în discuţie o temă mai veche cu privire la conflictul între civilizaţii.

„Nu vom putea împiedica un nou atentat.” Acesta este mesajul pe care coordonatorul european al luptei antiterorism l-a transmis după episodul parizian. Observaţia este tulburătoare, dar permite înţelegerea unei situaţii cu care omenirea se confruntă în prezent.

Organizaţiile teroriste sunt hotărâte să intimideze și să genereze panică prin orice mijloace. O înregistrare video tulburătoare arată un copil în jur de 10 ani executând doi prizonieri. Alături, supraveghind scena, este un membru al Statului Islamic.

Atacul din Paris a readus în dezbatere publică esenţa islamului. Este acesta predispus la violenţă? Deşi clericii musulmani insistă asupra faptului că islamul este o religie a păcii, compatibilitatea cu tiparul democraţiei occidentale pare să fie pus sub semnul întrebării. Prin urmare, ar putea fi viabilă o reformare a islamului după exemplul protestant?

Marșul solidarităţii din capitala Hexagonului a adus în stradă politicieni și cetăţeni pentru prima oară în istorie, într-un număr semnificativ. Dezideratul comun a dat amploare evenimentului. Însă ce rămâne dincolo de emoţiile momentului?

Banul este mai distrugător ca oricând. Recent, suveranul pontif a identificat câteva dintre disfuncţionalităţile actuale ale unei societăţi care zeifică banul. Printre ele se situează și sclavia modernă, iar vinovaţi pentru această situaţie este posibil să fim chiar noi.

Atentatul de la Paris ridică multe semne de întrebare cu privire la capacitatea de a controla celulele teroriste, dar şi cu privire la rolul pe care religia îl joacă în acest context. Tendinţa de a asocia islamul cu violenţa vine aproape în mod firesc. Este însă justificată această percepţie?

Din ce în ce mai multe orașe din Germania sunt asaltate de proteste de amploare faţă de valul de islamizare a Europei. Însă problema în sine nu este una specifică Germaniei, ci este imaginea eșecului multiculturalismului european.

Faptul că Iisus a fost evreu este una dintre axiomele explicite ale Bibliei. Totuși, implicaţiile nu au fost asumate în teologia creștină. Schimbarea zilei de odihnă a venit în urma unui abandon al originii lui Iisus. Nu a fost însă singura schimbare. Unele au avut consecinţe inclusiv pe plan politic. Holocaustul a fost una dintre...

În Ungaria, duminica ca zi de odihnă va fi reglementată prin lege. Aceasta presupune ca agenţii comerciali să fie obligaţi să pună lacăt pe ușă în această zi. Cazul poate fi particularizat, însă implică o abordare generală, care ţine de dreptul la odihnă a angajaţilor. În această situaţie, legiferarea prin intervenţia statului este benefică?

Anul 2015 anunţă evenimente care riscă să le depășească în intensitate pe cele din anul care tocmai s-a încheiat. Un motiv este și faptul că există un interes selectiv din partea marilor puteri pentru stingerea sau prevenirea conflictelor. Un sondaj recent ilustrează modul în care priorităţile politicii externe influenţează parcursul evenimentelor.

Ce se sărbătorește de Crăciun? Ar trebui să fie o întrebare banală, dar nu pentru toată lumea. Surprinzător, dar există dificultăţi în oferirea unui răspuns adecvat.

„Le Roi est mort. Vive le Roi!” obișnuiau să proclame francezii începând cu secolul al XV-lea. Era începutul unei tradiţii de validare a continuităţii dinastice, dar și de exprimare a optimismului într-un viitor mai bun. Monarhiile s-au diminuat numeric în Europa, însă speranţele sunt aceleași. Orice schimbare de leadership este una care suscită interes, alimentează...

Oribilul masacru care a avut loc la o școală din Pakistan în această săptămână a sensibilizat opinia publică, doar cu o singură excepţie: atentatorii. Uciderea cu sânge rece a unor copii este în afara oricărei logici. De aici derivă și întrebările cu privire la variantele optime pentru anihilarea acestui gen de oameni. Pakistanul a anunţat...

O nouă controversă este asociată persoanei președintelui ales Klaus Iohannis. După disputele referitoare la apartenenţa sa religioasă, caracterul oportun al binecuvântării pe care patriarhul Daniel ar urma să i-o ofere noului președinte în momentul învestirii sale în funcţie generează tensiuni.

Ajung animalele în Paradis? Este noua întrebare cu miză teologică în jurul căreia a fost generată o furtună mediatică. „Vinovat” este papa Francisc, dar fără voia sa. Mai degrabă i-au fost atribuite afirmaţii pe care oamenii au dorit să le audă.

O constantă a ultimilor ani era ca o parte semnificativă a românilor să fie dezamăgită de democraţie și să își manifeste deschis nostalgia după perioada comunistă. La un sfert de secol după prăbușirea dictaturii roșii, românii par să se fi desprins definitiv de trecut. Conform unui sondaj recent, majoritatea românilor preferă democraţia, în ciuda dificultăţilor...

„Moise a fost un terorist”, susţine un câștigător al Premiului Oscar. Declaraţia actorului Christian Bale a fost făcută înainte de premierea celei mai recente ecranizări holywoodiene cu temă religioasă: „Exodul”. Surprinzător, tocmai Bale este cel care interpretează personajul lui Moise în acest film.

După cum se putea intui, Patriarhia Română își continuă demersurile pentru menţinerea orei de religie în școală. Situaţia însă este net defavorabilă BOR, în condiţiile schimbării contextului. Decizia CCR de modificare a regulilor de desfășurare a orelor de religie îi încurajează pe oponenţii bisericii. Acum lupta s-a mutat la nivelul Parlamentului.

Câţi mai cred în ideea că fiinţa umană a fost creată relativ recent? Nu foarte mulţi, dacă analizăm cel mai recent sondaj de opinie Gallup. Pentru unii, chestiunea în sine este lipsită de relevanţă, însă, privind în profunzime, implicaţiile sunt serioase.

Forrest Gump, celebrul personaj hollywoodian, s-a născut cu un IQ problematic. Alţii însă îşi pierd din inteligenţă pe parcursul vieţii, iar una dintre cauze ar putea fi sărăcia. Cel puţin aşa susţine un studiu recent, care generează întrebări relevante cu privire la relaţia dintre inteligenţă și succesul în viaţă.