Africa

„Nici măcar nu cunosc Ciadul. Dar ce pot să fac? Dacă stau aici, creștinii vor face orice ca să ne omoare pe mine și pe familia mea", spune un musulman de 62 de ani, în timp ce așteaptă să se îmbarce în primul avion care îl va duce departe de Republica Centrafricană.

Aproximativ două milioane de bărbaţi din Africa s-au prezentat la spitale pentru a fi circumciși, încercând astfel să se protejeze de infecţia cu virusul HIV. Operaţiile sunt plătite din fonduri americane, conform NBCNews.

Tristeţe şi tensiuni în Tripoli, capitala Libiei, după o serie de violenţe care au lăsat în urmă cel puţin 43 de morţi şi 450 de răniţi. Autorităţile au declarat stare de urgenţă de 48 de ore, dar soluţia este doar temporară într-o ţară în care tranziţia la democraţie se face adeseori prin forţă.

Egipt este ţara arabă cu cele mai rele condiţii în ceea ce priveşte drepturile femeilor, potrivit unui sondaj recent.

După ani de divizare, creștinii și musulmanii din Egipt par a se uni în numele naţionalismului. 

Instanţa civilă din Cairo a scos în afara legii mişcarea Frăţia Musulmană, în sentinţă de primul grad, şi a decretat confiscarea tuturor bunurilor sale.

Conducătorii Bisericii Adventiste din Nigeria au cerut guvernului federal să respecte zilele de închinare şi să ia în considerare cerinţa de a schimba ziua în care au loc alegerile prezidenţiale, sâmbăta, cu oricare altă zi lucrătoare.

Frăţia Musulmană a anunţat pe Twitter că astăzi va fi „o vineri a mâniei" în Egipt, instingând la proteste și marșuri în Cairo, după rugăciunile de la prânz.

Cel puţin 275 de persoane au fost ucise şi peste 2.000 au fost rănite ieri, în Egipt, ca urmare a protestelor islamiste şi anti-islamiste din Cairo. Aceasta a fost cea mai sângeroasă zi de la înlăturarea de la putere a preşedintelui musulman Mohamed Morsi.

Un interviu publicat de televiziunea Al Jazeera dezvăluie o informaţie mai puţin cunoscută: în fiecare an, aproximativ şase milioane de musulmani din Africa aleg să se convertească la altă religie. Cei mai mulţi aleg calea creştinismului, dar există şi un procent mic care aleg păgânismul.

De la calculatoare, telefoane mobile, mașini și avioane, tot felul de produse pe care le folosim zilnic sunt făcute din minerale ce provin din Africa.

Preşedintele interimar al Egiptului Adly Mansour a învestit în funcţie cei 34 de miniştri, membrii unui cabinet interimar, din care fac parte liberali şi creştini, dar din care Frăţia Musulmană sau vreun alt partid islamist lipseşte cu desăvârşire.

De săptămâna trecută, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi - primul preşedinte ales democratic, Egiptul s-a aşezat din nou pe harta subiectelor fierbinţi.

Partidul Tagammu din Egipt a condamnat atacurile tot mai dese, îndreptate împotriva creștinilor din mai multe orașe și provincii ale ţării, după înlăturarea președintelui Morsi. Partidul a atras atenţia asupra faptului că Frăţia Musulmană a avut mai multe tentative eșuate de a-și menţine puterea prin violenţă împotriva protestatarilor care demonstrau...

Cel puţin 51 de manifestanţi au fost omorâţi şi mai bine de 400 au fost răniţi de arme de foc, într-o manifestaţie pentru susţinerea lui Morsi, adâncind în felul acesta criza din Egipt.

Pe zi ce trece, din ce în ce mai mulţi membrii ai fostei puteri dispar de pe străzile Egiptului. Armata și poliţia duc o adevărată campanie pentru arestarea lor, iar cei care nu au fost prinși se ascund de ochii egiptenilor și a presei.

De departe, uralele din Piaţa Tahrir par să arate o bucurie fără margini. Însă în stradă, egiptenii se confruntă cu scene sinistre, ce implică violuri în plină stradă şi creşterea alarmantă a numărului de răpiri.

După eliminarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi, Egiptul a intrat într-o etapă periculoasă pe drumul spre democraţie. Ţara este condusă de un preşedinte interimar, constituţia a fost anulată, iar susţinătorii fostului preşedinte sunt extrem de nemulţumiţi.

Mohamed Morsi, președintele Egiptului, s-ar afla sub arest la domiciliu, după ce a fost înștiinţat de către armată că nu se mai află în funcţie.

Urale de bucurie au izbucnit în Piaţa Tahrir, după ce armata a anunţat că îi dă preşedintelui Mohamed Morsi un ultimatum de 48 de ore să rezolve situaţia din ţară, înainte ca forţa militară să intervină. La un an după ce generalii îi predaseră puterea primului preşedinte democratic ales din Egipt, situaţia este una marcată...

Până în anul 2100, populaţia lumii ar putea număra 11 miliarde de oameni, depăşind cu 800 de milioane de persoane statisticile precendente realizate în 2011, arată o analiză statistică citată de Live Science.