Creștinism

În tulburarea lor, martirii nu-L abandonează pe Dumnezeu. Deși nu Îl înţeleg întru totul, Îl cunosc suficient încât să aibă încredere în El.

Deși între creștinism și industria cinematografică nu a fost de-a lungul vremii o relaţie chiar cordială, creștinii nu ar trebui să se retragă din industria divertismentului, ba chiar ar trebui să fie încurajaţi să lucreze în acest domeniu, susţine Stephan Schultze, directorul executiv al departamentului de arte cinematografice din cadrul Universităţii Liberty.

Potrivit raportului 2011 elaborat de Open Doors, aproximativ 50.000 de creștini sunt deţinuţi și torturaţi în Coreea de Nord din cauza credinţei lor.

Se spune că meseria este brăţară de aur, însă modul în care ne raportăm la aceste bijuterii pare să sugereze că brăţările cele aurii sunt mai degrabă niște cătușe acceptabile social, pe care ne-am păcălit să le purtăm cu mândrie.

Oliver Sturm, un artist german, pare să fi găsit soluţia la lipsa de spaţiu pentru exercitarea credinţei în spaţiile universitare din Marea Britanie: automatul de rugăciuni.

A cere iertare este unul dintre cele mai demne lucruri pe care le poate face un om care a greșit.

Într-una din serile în care verifica starea pacienţilor dintr-un centru de îngrijire paliativă, terapeutul a riscat o întrebare derutantă pentru o persoană al cărei univers se micșorase până la dimensiunea patului de suferinţă: „Care a fost bucuria pe ziua de astăzi”? Iar răspunsul nu a întârziat să vină: „Că trăiesc.”

Credinciosul de rând nu a acordat prea mare atenţie evenimentului panortodox, însă, la nivel ecleziastic, așteptările au fost mari. Întâlnirea putea reprezenta un punct de cotitură în înţelegerea și pregătirea viitorului ortodoxiei.

În faţa rezultatelor unui studiu care arată că 1 din 4 creștini auto-declaraţi nu își respectă nicicum religia, organizaţia Changing the Face of Christianity (CFC) spune că este nevoie de o revitalizare a credinţei printre creștini, relatează Christian Post.

Între „totul se întâmplă cu un scop” și „nimic nu se întâmplă degeaba” există o diferenţă care multora li s-ar putea părea insesizabilă. Însă tocmai de această diferenţă insesizabilă pare să depindă sănătatea spirituală a celor care cred că există un Dumnezeu la cârma tuturor lucrurilor.

Un operator al sistemului israelian antirachetă a relatat cum o rachetă pe care radarele o indicau ca lovind cartierul-general al armatei israeliene și-a schimbat brusc traiectoria și s-a oprit în mare. „L-am văzut pe Dumnezeu” - a fost concluzia soldatului. Întrebările pe marginea experienţei sale sunt provocatoare.

Credinţa într-o forţă divină are un efect benefic şi semnificativ în tratamentul pacienţilor care suferă de depresie, a arătat un studiu american publicat în Journal of Affective Disorders, notează Daily Mail.

Un studiu recent readuce în discuţie efectele benefice ale rugăciunii și credinţei în Dumnezeu, relatează DailyMail. Studiul a fost efectuat în Germania, la Universitatea Saarland și Universitatea Mannheim, pe 41 de creștini, 14 atei, 10 agnostici și 14 membri ai unor religii diferite.

Deși aproape 9 americani din 10 cred în Dumnezeu, procentul se diminuează atunci când există mai multe variante ale întrebării, arată o nouă analiză Gallup.

„De departe, acesta este cel mai uimitor exemplu al dragostei lui Dumnezeu și cea mai grozavă intervenţie divină pe care am experimentat-o. Nu sunt în stare să exprim în cuvinte ceea ce simt", spunea Michelle Simmons, după ce a văzut poza făcută de cei de la Associated Press.

În prag de referendum sunt încă destui români care nu știu ce să voteze sau dacă e oportun să voteze. Pe lângă aceștia, sunt destui și cei care au, în principiu, o poziţie și vor acţiona în acord cu ea, încercând să facă ce știu mai bine pentru moment, dar fără să simtă că au...

Dacă America ar fi o ţară din vestul Europei, tablouri precum imaginea lui Trump acoperit de mâinile pioase ale liderilor creștini born-again care se rugau pentru succesul lui la eventuala cârmă a ţării ar fi o icoană a oportunismului, blamată de societate.

Una dintre acuzaţiile aduse religiei și credinţei este că valorile lor știrbesc pilonii principali ai demnităţii: libertate, autonomie, iubire de sine ș.a.m.d. Se afirmă că, în contrast cu aceste valori ale demnităţii, credinţa se exprimă îndeosebi pe calea smereniei. Se află oare afirmarea demnităţii și trăirea credinţei pe drumuri opuse?

Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei, obişnuia să spună că „măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care îi tratează pe săracii ei". Un reportaj realizat de jurnaliştii de la Huffington Post trece în revistă modul în care religiile lumii se raportează la problema sărăciei.

Când Papa Ioan Paul al II-lea a murit în urmă cu zece ani, suporterii au scandat „Santo subito", sau „Sfânt imediat!" Susţinătorii săi și-au văzut dorinţa realizată. Vaticanul a confirmat că fostul Suveran Pontif a efectuat două minuni. Însă perspectivele creștinilor asupra acestora diferă până la controversă.

Într-un Egipt care stă pe un butoi pe pulbere, creştinii sunt la fel de dezamăgiţi de situaţia ţării ca şi ne-creştinii. Însă pentru cei dintâi, miza cea mai mare a fost pierdută. Acum, creştinii copţi sunt un model pentru întreaga creştinătate.