Somn

Când ne gândim la schimbarea sezonieră a orei, o facem, în general, în termeni de câștig sau de pierdere a unei ore de somn. Studiile arată însă că o schimbare relativ minoră poate avea un impact semnificativ asupra sănătăţii și bunăstării populaţiei și că pierderile ar putea depăși câștigul care a justificat iniţial acest artificiu.

Conferinţa Europeană de Sănătate (CES), organizată în luna aprilie de Diviziunea Inter-Europeană a Bisericii Adventiste, a adus la București nu mai puţin de 15 specialiști din domeniul sănătăţii – majoritatea medici, dar și experţi în sănătate publică – toţi reuniţi în jurul ideii că stilul de viaţă poate fi un adjuvant puternic în tratarea...

Majoritatea oamenilor acuză o stare de ameţeală imediat după ce se trezesc, însă la una din șapte persoane, această senzaţie de dezorientare este extrem de puternică și se manifestă uneori prin comportamente inadecvate și chiar periculoase, potrivit unui studiu efectuat de Școala de Medicină din cadrul Universităţii Stanford.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani se va dubla, la nivel mondial, până în anul 2050, ajungând la 2 miliarde. Creșterea, previzionată de cel mai recent raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind îmbătrânirea și starea sănătăţii, echivalează cu o creștere de la 12% la aproape 20% din totalul populaţiei.

Reducerea somnului la șase ore și jumătate pe noapte ar putea mări riscul de dezvoltare, printre altele, a cancerului sau diabetului. Creșterea cu doar 60 de minute a perioadei de somn are, însă, efectul opus, arată un studiu britanic citat de BBC.

Cercetătorii au descoperit că dezvoltarea rapidă a nou-născuţilor se datorează și faptului că aceștia învaţă chiar și în somn, scrie The Telegraph. Oamenii de știinţă sunt de părere că, deși pot părea deconectaţi de la realitate atunci când dorm, bebelușii sunt de fapt într-o continuă adaptare la mediu.

Nu mai puţin de un sfert din populaţia lumii suferă din cauza tulburărilor de somn. Cel mai afectate sunt femeile, susţine un studiu al Universităţii Warwick Medical School, citat de ziarul Gândul.

Până de curând, nu se cunoşteau prea multe despre efectele pe care îl are somnul asupra proceselor neurologice. Se ştia, însă, că somnul ajută la consolidarea cunoştinţelor. Dar un studiu recent arată că procesul de învăţare este activ chiar şi în timp ce ne odihnim.

De cele mai multe ori, tindem să dăm vina pe lipsa de somn, însă există cazuri în care starea permanentă de oboseală ascunde nu numai puţine ore de odihnă, ci şi alţi factori care o provoacă şi care ar putea fi evitaţi sau trataţi.

Aseară am avut un vis în care s-au împletit situaţii neobișnuite cu oameni și locuri familiare – un amalgam tipic pentru visele pe care reușim să ni le mai amintim la trezire.

Riscul unei morţi premature este cu 12% mai mare în cazul persoanelor care dorm mai puţin de şase ore pe noapte (comparativ cu cei care dorm între şase şi opt ore).

Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Europene de Sănătate (CES) s-a desfășurat la București, sub mottoul „Sănătate, vindecare, speranţă”. Dacă, din interviul cu dr. Raniero Facchini, am aflat că menţinerea sănătăţii și recuperarea ei pot cere uneori măsuri diferite, iar, din interviul cu dr. Zeno Charles-Marcel, am înţeles că e nevoie să rezistăm tentaţiei de...

Somnul insuficient şi insomnia sunt probleme curente ale lumii în care trăim, determinând afecţiuni precum obezitate, probleme cardiace şi tulburări cognitive.

Mai multe întrebări legate de cât de mult putem supravieţui fără a dormi s-au născut în urma declaraţiei unui doctor din Los Angeles, potrivit căreia artistul Michael Jackson ar fi murit de fapt din cauză că nu a dormit „cum trebuie" timp de 60 de zile, notează Live Science.

Persoanele care suferă de insomnie au un risc mai mare de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau alte afecţiuni cardiovasculare, potrivit unui studiu al cercetătorilor chinezi, publicat în jurnalul medical Neurology.

Adolescenţii care pierd nopţile jucându-se la computer, navigând pe internet sau trimiţând sms-uri, pot avea dificultăţi în procesul de învăţare, oscilaţii ale stărilor sufleteşti sau crize de depresie. Riscul apariţiei unor dereglări ale somnului este mai mare în cazul copiilor care se joacă cu telefoane mobile, computere sau alte dispozitive electronice la orele când ar...

Laboratorul pentru Cercetarea privind Somnul și Învăţarea, din cadrul Universităţii de Stat din Michigan (MSU), a efectuat unul dintre cele mai ample studii privind somnul, dezvăluind că privarea de somn ne afectează mult mai mult decât au sugerat teoriile anterioare.

Adolescenţii care dorm mai multe ore pe noapte au rezultate mai bune la matematică şi la educaţie fizică, arată un studiu publicat în International Journal of Clinical and Health Psychology.

Cu cât dormi mai puţin, cu atât mai multă foame simţi în ziua următoare. Chiar dacă încercăm să ignorăm consecinţele irosirii orelor de somn, cercetările sugerează că, pe de o parte, pierdem din calitatea vieţii, iar, pe de altă parte, câștigăm kilograme nedorite.

Consecinţele privării de somn trec de oboseala, nervozitatea și irascibilitatea resimţite pe parcursul întregii zile. Cei care fac un obicei din a neglija acest proces vital pentru corp ajung să plătească, în final, cu propria sănătate, preţul scump al insuficientelor ore dormite.

Aproape 95% dintre participanţii unui studiu condus de National Sleep Foundation (NSF) au declarat că utilizează cel puţin un aparat electronic cu mai puţin de o oră înainte de momentul în care se culcă. Aproape două treimi dintre aceștia au mărturisit că nu dorm suficient în timpul săptămânii, scrie Reuters.