Somn

Cea de-a doua ediţie a Conferinţei Europene de Sănătate (CES) s-a desfășurat la București, sub mottoul „Sănătate, vindecare, speranţă”. Dacă, din interviul cu dr. Raniero Facchini, am aflat că menţinerea sănătăţii și recuperarea ei pot cere uneori măsuri diferite, iar, din interviul cu dr. Zeno Charles-Marcel, am înţeles că e nevoie să rezistăm tentaţiei de...

Câteva studii recente, care au evaluat obiceiurile de somn ale adulţilor, au relevat că există o legătură între numărul de ore de somn şi riscul de demenţă.

Lipsa de somn poate genera o dereglare a metabolismului, manifestată prin accelerarea senzaţiei de foame, susţine un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.

Somnul insuficient şi insomnia sunt probleme curente ale lumii în care trăim, determinând afecţiuni precum obezitate, probleme cardiace şi tulburări cognitive.

Cercetătorii au descoperit că dezvoltarea rapidă a nou-născuţilor se datorează și faptului că aceștia învaţă chiar și în somn, scrie The Telegraph. Oamenii de știinţă sunt de părere că, deși pot părea deconectaţi de la realitate atunci când dorm, bebelușii sunt de fapt într-o continuă adaptare la mediu.

Legătura dintre privarea de somn și apariţia tulburărilor mintale și de sănătate este mult mai puternică în rândul femeilor, în raport cu bărbaţii, susţin cercetătorii de la Universitatea Duke, scrie The Australian.

„Dacă mi-ai fi întrebat în dimineaţa în care m-am prăbușit: «Arianna, ce mai faci?» Aș fi spus: «Bine». Pentru că a fi mereu obosită a devenit noua normalitate.“

Obiceiurile aparent inofensive din anii tumultoşi ai adolescenţei pot avea consecinţe serioase asupra sănătăţii mentale. În timp ce insomniile şi petrecerea unui timp prea îndelungat pe internet duc la depresie, reciproca este la fel de adevărată, avertizează cercetătorii.

Persoanele care suferă de insomnie au un risc mai mare de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau alte afecţiuni cardiovasculare, potrivit unui studiu al cercetătorilor chinezi, publicat în jurnalul medical Neurology.

Demenţa este o cauză majoră de dizabilitate pentru cei mai mulţi adulţi de vârsta a treia din întreaga lume, iar, potrivit specialiștilor de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, până în prezent nu se cunosc tratamente cu rol în eradicarea bolii. Tratamentele actuale doar pot încetini progresul bolii.

Dacă ar fi să întrebi pe oricare zece dintre apropiaţii tăi dacă a dormit suficient noaptea trecută, bănuiești de pe acum ce ţi-ar răspunde?

Un studiu realizat de Western Brain and Mind Institute, din Canada, a confirmat o presupunere pe care oamenii de știinţă o aveau de mult timp, și anume că 7 până la 8 ore de somn în fiecare noapte sunt optime pentru performanţa creierului.

„Ai timp să dormi după ce mori”, spune o zicală invocată adesea de cei care își pierd nopţile din varii motive. De fapt, știinţa a arătat că un somn scurt este un factor care poate indica sau chiar cauza mortalitatea prematură.

Unul din cinci englezi consumă alcool peste limitele recomandate de experţi. Pe fondul acesta, o nouă campanie de sănătate numită „Drink Free Days” încurajează persoanele de vârsta a treia, consumatoare de alcool, să petreacă cât mai multe zile în care să reducă la zero consumul de alcool.

Foarte mulţi dintre noi uităm visele din timpul somnului, la scurt timp după ce ne trezim. Fenomenul poate fi explicat de nivelul de activitate înregistrat în două regiuni ale creierului, au observat experţii de la Centrul de Cercetare în Neurologie Lyon.

Mai multe întrebări legate de cât de mult putem supravieţui fără a dormi s-au născut în urma declaraţiei unui doctor din Los Angeles, potrivit căreia artistul Michael Jackson ar fi murit de fapt din cauză că nu a dormit „cum trebuie" timp de 60 de zile, notează Live Science.

Desfiinţează butonul Snooze al ceasului tău fiindcă, spun oamenii de știinţă, cei care se trezesc devreme sunt mai fericiţi și mai sănătoși decât persoanele care se trezesc mai târziu. Cel mai rău o duc „păsările de noapte" ale căror obiceiuri îi costă atât starea fizică bună, cât și dispoziţia psihică pozitivă.

Laboratorul pentru Cercetarea privind Somnul și Învăţarea, din cadrul Universităţii de Stat din Michigan (MSU), a efectuat unul dintre cele mai ample studii privind somnul, dezvăluind că privarea de somn ne afectează mult mai mult decât au sugerat teoriile anterioare.

Copiilor care nu au o rutină a orelor de dormit şi care se culcă la ore târzii le-ar putea fi afectate capacităţile creierului, susţin cercetătorii britanici, citaţi de BBC.

Riscul de a face un atac de cord este uşor mai ridicat în cazul persoanelor care au probleme cu somnul, au declarat autorii norvegieni ai unui studiu publicat în revista Journal of the American Heart Association.

Deşi nu suntem conştienţi, manifestăm de multe ori semne ale epuizării. Acestea sunt un avertisment al faptului că ceva nu funcţionează bine din punct de vedere fizic sau emoţional şi că stilul de viaţă trebuie modificat.