Cele mai importante progrese medicale, în 2018

În așteptarea reușitelor medicale spectaculoase care să pună capăt celor mai răspândite dureri ale omenirii, e ușor să trecem cu vederea pașii mari în direcţia bună pe care știinţele medicale i-au făcut anul acesta. Despre unii dintre acești pași am scris chiar aici, la ST, și suntem gata să completăm lista făcând un sumar al...

Moștenirea pe care o lăsăm urmașilor nu ţine doar de gene

Ceea ce transmitem mai departe urmașilor noștri nu este întotdeauna înscris în codul genetic. Ideea că genele cuprind toate trăsăturile ereditare ale tuturor fiinţelor a fost mult timp unul dintre pilonii de bază ai geneticii și ai biologiei evoluţioniste. Însă această presupoziţie a coexistat întotdeauna cu rezultatele nu întotdeauna concordante ale cercetării empirice. Cel puţin...

Motoarele evoluţiei

Chiar şi cei mai puţin familiarizaţi cu teoria evoluţiei ştiu că aceasta presupune acţiunea unui motor puternic: selecţia naturală. În profunzimea teoriei însă, lucrurile nu mai sunt de mult timp atât de simple, selecţia naturală nemaifiind considerată singurul motor al evoluţiei şi, dintr-un anumit punct de vedere, nici măcar cel mai puternic.

Mugurii genomicii

Deşi rezultatele nu par încă spectaculoase, cel puţin la nivelul masei largi a populaţiei, probabil că cele mai remarcabile progrese în domeniul sănătăţii din ultimii 25 de ani se referă la cartografierea genomului uman (finalizată în anul 2003), a genomului altor specii animale şi vegetale şi la dezvoltarea bioinformaticii.

Eticieni britanici: editarea genetică a embrionilor umani este „permisibilă moral”

Modificarea ADN-ului unui embrion uman ar trebui să fie „permisibilă din punct de vedere moral”, susţine organizaţia britanică Nuffield Council on Bioethics în cel mai recent raport al său. Cele două condiţii stipulate în document sunt „binele individului” și „binele societăţii”.

Riscurile încrederii în testarea genetică

Testarea genetică este o nouă frontieră în medicina preventivă. Dincolo de această frontieră însă, este momentan un câmp minat cu încercări și greșeli.

Primul ovul uman crescut în laborator

Pentru prima dată ovule umane au fost dezvoltate în afara corpului uman, de la stadiul incipient de dezvoltare până la maturitate completă. Cercetarea a fost realizată de academicieni de la Universitatea din Edinburgh, iar rezultatele au fost publicate în revista Molecular Human Reproduction.

Linia genetică a reginei din Saaba, descoperită în Etiopia

Moştenirea genetică a reginei din Saaba (Şeba) a fost descoperită în Etiopia, conform unui nou studiu care a găsit dovezi ale unei încrucişări genetice antice, între poporul etiopian şi oamenii din Siria şi Israel.

Copiii „Made in China” – noile genii ale omenirii?

China susţine financiar dezvoltarea unui proiect de inginerie genetică, o iniţiativă despre care vice.com scrie că ar putea crește inteligenţa chinezilor cu mult peste media celorlalte popoare.

Editarea „prime” ar putea corecta 89% din defectele genetice

O nouă modalitate de editare a codului ADN ar putea corecta 89% din erorile care provoacă boli, spun oamenii de știinţă americani care au publicat un studiu în acest sens în jurnalul Nature.

Cambridge a finalizat cel mai mare proiect de secvenţiere genetică

Cel mai mare proiect de secvenţiere genetică a fost finalizat de cercetători de la Universitatea Cambridge, oferind posibilitatea unei diagnosticări mai rapide, dar și a unei înţelegeri mai bune a bolilor, inclusiv a celor rare.

S-au descoperit genele responsabile de cancerul intestinal

Cercetătorii britanici cred că au reuşit să explice de ce anumite familii sunt extrem de vulnerabile la dezvoltarea cancerului intestinal.

Cercetătorii au descoperit de ce roşiile frumoase nu au gust

De câţiva ani, consumatorii reclamă că roşia nu mai are gustul de odinioară, deşi este din ce în ce mai aspectuoasă. De vină este o mutaţie genetică care intensifică culoarea fructului, dar îi inhibă gustul.