Genetică

Să-i spunem David; numele este fictiv, dar cazul este real. Tânăr (27 de ani), înalt (peste 1,82 cm), masiv (peste 108 kg) fără a fi gras, mai de grabă plin de muşchi dezvoltaţi prin ridicatul greutăţilor, nu fuma şi nu consuma alcool.

Japonia a elaborat setul de recomandări care permite modificarea ADN-ului embrionilor umani în scopul cercetării, lansat la 28 septembrie de un grup de experţi din partea Ministerului Sănătăţii și Ministerului Știinţei, din Japonia. Recomandările vor fi supuse revizuirii publice luna viitoare, iar dacă există consens, vor putea fi puse în aplicare imediat.

Deși toate estimările nu sunt decât o picătură în ocean, progresul știinţific în descifrarea mecanismelor moleculare prin care funcţionează celulele și înţelegerea moleculei ADN nu pot fi considerate altfel decât revoluţionare. În seria de articole „Genetică și evoluţie“, pe care o lansăm în această ediţie a revistei, vom analiza impactul acestor descoperiri asupra perspectivelor evoluţionistă...

Structura complexă a ochiului a constituit dintotdeauna un punct focal al conflictului creaţionism – evoluţionism și un exemplu central pentru argumentul complexităţii ireductibile. Mai recent, metode de simulare a evoluţiei ochiului pretind că aduc confirmări importante darwinismului. Cine are dreptate?

Straturile fosilifere par a fi în concordanţă cu unele analize filogenetice independente, metodele radiometrice de datare par a fi în acord cu deducţiile bazate pe „ceasul molecular” al ADN-ului, deriva continentală de milioane de ani pare a fi coerentă cu distribuţia speciilor şi a fosilelor pe pământ... şi exemplele pot continua. Dacă evoluţia vieţii nu...

„Cine se aseamănă, se adună”, spune un vechi proverb, iar potrivit studiilor se pare că acesta are baze ştiinţifice. Printre altele, prietenii seamănă și din punct de vedere genetic, spun oamenii de ştiinţă americani.

Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot...

În așteptarea reușitelor medicale spectaculoase care să pună capăt celor mai răspândite dureri ale omenirii, e ușor să trecem cu vederea pașii mari în direcţia bună pe care știinţele medicale i-au făcut anul acesta. Despre unii dintre acești pași am scris chiar aici, la ST, și suntem gata să completăm lista făcând un sumar al...

Pentru prima dată ovule umane au fost dezvoltate în afara corpului uman, de la stadiul incipient de dezvoltare până la maturitate completă. Cercetarea a fost realizată de academicieni de la Universitatea din Edinburgh, iar rezultatele au fost publicate în revista Molecular Human Reproduction.

Deşi rezultatele nu par încă spectaculoase, cel puţin la nivelul masei largi a populaţiei, probabil că cele mai remarcabile progrese în domeniul sănătăţii din ultimii 25 de ani se referă la cartografierea genomului uman (finalizată în anul 2003), a genomului altor specii animale şi vegetale şi la dezvoltarea bioinformaticii.

Cel mai mare proiect de secvenţiere genetică a fost finalizat de cercetători de la Universitatea Cambridge, oferind posibilitatea unei diagnosticări mai rapide, dar și a unei înţelegeri mai bune a bolilor, inclusiv a celor rare.

O nouă modalitate de editare a codului ADN ar putea corecta 89% din erorile care provoacă boli, spun oamenii de știinţă americani care au publicat un studiu în acest sens în jurnalul Nature.

De câţiva ani, consumatorii reclamă că roşia nu mai are gustul de odinioară, deşi este din ce în ce mai aspectuoasă. De vină este o mutaţie genetică care intensifică culoarea fructului, dar îi inhibă gustul.

Grupul german Bayer a făcut o ofertă surprinzătoare pentru preluarea companiei americane Monsanto. Dacă tranzacţia ar avea loc, ar fi una dintr-un trend recent de preluări care duce la formarea unor giganţi agricoli de producere a pesticidelor și seminţelor.

În general, cel puţin 96% din genomul unui organism multicelular este considerat a nu avea nici un rol funcţional. Un genom dominat de balast reprezintă locul ideal unde evoluţia poate explora în voie, la întâmplare, noi funcţii și caracteristici ale speciei. Într-adevăr, ce Creator înţelept și atotștiutor ar folosi 96% balast informaţional pentru a defini...

China susţine financiar dezvoltarea unui proiect de inginerie genetică, o iniţiativă despre care vice.com scrie că ar putea crește inteligenţa chinezilor cu mult peste media celorlalte popoare.

În urmă cu doi ani, scriam o știre intitulată „S-a decis: Se vor naște primii copii cu ADN din trei surse”, după ce Marea Britanie a aprobat modificarea anumitor legi, pentru a permite clinicilor de fertilitate să deruleze o nouă procedură de fertilizare in vitro, care va rezulta în nașterea primilor copii cu ADN din...

Un studiu de proporţii, care a minat informaţii tip „big data” ale celei mai mari baze de date genetice din lume, demonstrează că 90% dintre speciile animale de pe planeta noastră au cam aceeași vârstă genetică, iar aceasta nu este diferită de vârsta genetică a omului. Potrivit dovezilor furnizate de studiu, atât animalele (majoritatea acestora),...

Modificarea ADN-ului unui embrion uman ar trebui să fie „permisibilă din punct de vedere moral”, susţine organizaţia britanică Nuffield Council on Bioethics în cel mai recent raport al său. Cele două condiţii stipulate în document sunt „binele individului” și „binele societăţii”.

Există pe lumea aceasta oameni nevoiţi să facă eforturi contra naturii lor pentru a NU avea încredere în ceilalţi. Altfel, pasiunea lor pentru oameni și empatia lor i-ar vulnerabiliza prea mult și pe nedrept. Oamenii aceștia suferă de o boală rară și fascinantă, care îi face să semene cu niște îngeri dar care, din nefericire,...

Chiar şi cei mai puţin familiarizaţi cu teoria evoluţiei ştiu că aceasta presupune acţiunea unui motor puternic: selecţia naturală. În profunzimea teoriei însă, lucrurile nu mai sunt de mult timp atât de simple, selecţia naturală nemaifiind considerată singurul motor al evoluţiei şi, dintr-un anumit punct de vedere, nici măcar cel mai puternic.