facebook - rezultatele căutării

Morris Sana și Simon Mairowitz sunt veri și au fost și cei mai buni prieteni în copilărie, până când, în haosul și panica semănate de al Doilea Război Mondial și de Holocaust, au fugit din România, fiecare urmându-și membrii familiei care supravieţuiseră. Timp de trei sferturi de secol, fiecare a crezut despre celălalt că este mort, până când studiul genealogiei, probele ADN și căutările pe Facebook au făcut posibilă o întâlnire pe cât de tardivă, pe atât de emoţionantă.

„Renunţarea la Facebook și la Instagram m-a făcut să-mi dau seama că le folosesc pentru a-mi bloca emoţiile reale cu like-uri. Mă îngrijoram unde voi locui anul viitor? Plonjam în Instagram. Mă urzica mintea de gândul taxelor fiscale? Deschideam Facebookul”, povestește jurnalista Lydia Smears despre saga evadării în lumea digitală.

Facebook a reușit să șteargă 1,5 milioane de copii ale videoclipului cu atacul din Noua Zeelandă, la 24 de ore după ce atacatorul a folosit funcţiile oferite de platforma de socializare pentru a transmite în direct 17 minute din timpul atacului de vineri.

Ai discutat vreodată cu cineva pe aplicaţia Messenger a Facebookului, după care au început să îţi apară reclame în legătură cu subiectul respectiv?

Franţa are o istorie aparte a protestelor, care mereu au făcut parte din politica mai mult sau mai puţin teatrală a ţării. Dacă în timpul Revoluţiei din 1789, clasa muncitoare franceză s-a ridicat împotriva taxelor, a inegalităţii economice și a liderilor politici rupţi de realitatea francezilor de rând, președintele Macron a reușit să aprindă aceeași scânteie, care a dus la cea mai violentă rebeliune din istoria recentă a ţării. Iar Facebook a fost de ajutor.

Despre legătura dintre singurătate și depresie și timpul petrecut pe reţelele de socializare se vorbește deja de mulţi ani de zile, însă o conexiune cauzală nu a fost niciodată dovedită. Până acum.

O organizaţie neguvernamentală specializată în drepturile omului care a auditat compania Facebook Inc a concluzionat că aceasta nu a reușit să ia măsurile necesare pentru a preveni situaţia ca reţeaua să fie folosită ca mijloc de incitare la violenţă în Myanmar.

Facebook pare să fie o gaură neagră în care sunt absorbite companii mai mici, care inevitabil ajung să arate cu totul altfel decât au fost gândite în planul original al fondatorilor. Acesta pare să fie cel puţin cazul pentru Instagram și pentru WhatsApp.

Facebook a făcut publice planurile prin care dorește să monetizeze platforma WhatsApp, la nici o săptămână de la anunţul prin care compania i-a surprins pe investitori spunând că ar putea resimţi o încetinire la nivel de creștere.

Încurcate sunt căile prin care Facebook stabilește ce avem voie și ce nu. Primii care s-au convins de asta au fost creatorii de conţinut care de ani de zile sunt într-o luptă continuă cu algoritmul în perpetuă schimbare care hotărăște ce apare și ce nu apare în newsfeed-ul utilizatorilor. Însă și utilizatorii care raportează conţinutul violent sau explicit care le apare în reţea și sunt confruntaţi cu răspunsul „acest conţinut nu încalcă regulile comunităţii” devin din ce în ce mai mulţi.

Regulamentul General privind Protecţia Datelor, cunoscut mai bine ca GDPR, a fost integrat în regulamentul UE pentru protejarea cu stricteţe a modului în care sunt culese, transmise și folosite datele personale ale cetăţenilor UE care ajung la operatorii economici. Acum, un studiu realizat de guvernul norvegian alertează că Facebook, Google, Microsoft și nu numai folosesc în update-urile făcute pentru a intra în conformitate cu GDRP tactici subversive pentru a-i manipula pe utilizatori să le ofere mână liberă asupra datelor.

Facebookul are multe statistici cu care să se laude. Este prima reţea de socializare care a atins 1 miliard de membri și apoi a crescut la peste 2 miliarde. Iar în ciuda celei mai mari crize de imagine, pe care a avut-o în urma scandalului Cambridge Analytica, rata de utilizare a site-ului a crescut, odată cu o creștere a profiturilor cu 63% în doar un an de zile. Cu toate acestea, interesul tinerilor pentru reţea se răcește rapid.

Sub presiunea publică pentru mai multă transparenţă în felul în care compania gestionează activitatea online a utilizatorilor săi, Facebook a publicat un raport despre măsurile luate în cazul unui număr de 1,5 miliarde de conturi și postări care au încălcat standardele comunitare în primele trei luni ale anului 2018.

Noi dezvăluiri în cazul Cambridge Analytica arată că, după ce a fost somată de reprezentanţii Facebook să șteargă de pe toate serverele sale orice informaţie obţinută prin reţeaua socială, compania de consultanţă politică a comunicat conformarea faţă de cerere însă, în realitate, a păstrat derivate ale datelor și a continuat, probabil, să le exploateze.

În urmă cu o lună, am decis să iau o măsură radicală de introvertire digitală: mi-am dezactivat contul de Facebook. La finalul experimentului, am ajuns la câteva concluzii suficient de importante cât să merite împărtășite și cu alţii. Din fericire.

Utilizatori ai platformei de socializare, dar și neutilizatori care intră pe site-uri sau folosesc aplicaţii care includ serviciile Facebook, cum ar fi butonul „Like”, sunt în continuare urmăriţi de Facebook, care obţine date despre adresa IP, browserul și sistemul de operare folosit, dar și site-ul vizitat.

Facebook estimează că datele personale a 87 de milioane de utilizatori ai platformei au fost accesate în mod ilegal de către Cambridge Analytica, o firmă de consultanţă politică.

Decenii de cercetare au arătat că relaţia noastră cu mass-media este simbiotică, fie că este vorba de televiziune, fie de radio sau internet. Odată cu pierderea controlului asupra consumului de internet, oamenii dezvoltă o dependenţă psihologică faţă de reţelele sociale în mod special datorită gratificaţiilor pe care le primesc - beneficii precum escapism, relaxare și sentimentul că nu ești singur.

În mintea mea am făcut deja de zeci de ori pasul – am șters tot: poze, postări, mesaje și am zis „adio, Facebook”. Tot în mintea mea am (pre)simţit și efectele: plictisită, despărţită de majoritatea prietenilor mei și neinformată. Cum pot ști dacă chiar am prevăzut bine?

Pe măsură ce Facebook continuă să stârnească valuri de critici în urma scandalului Cambridge Analytica, Mark Zuckerberg a cerut scuze pentru că nu a asigurat în mod adecvat datele personale ale utilizatorilor platformei.

Nu știu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul preumblărilor noastre zilnice, la newsfeedul de Facebook, la pagina aceea cândva un program nesfârșit de varietăţi alcătuit din fotografiile, gândurile, cărţile și muzica prietenilor, mă apucă nostalgia după o prietenie a spiritului, fără graniţe, de care cred că nu ne-am bucurat niciodată și, de fapt, e prea târziu să o mai facem acum.