Analize

„Schimbarea începe cu fiecare dintre noi și se încheie numai atunci când toţi copiii vor fi liberi să fie copii”, declara Craig Kielburger, un activist canadian pentru drepturile omului. Un mesaj cât se poate de actual, câtă vreme criza generată de pandemie riscă să expună (alte) milioane de copii la exploatare prin muncă.

Într-o ţară aflată în topul global al credinţei afirmate în existenţa lui Dumnezeu, merită să încercăm să descoperim care este rolul lui Dumnezeu în viaţa de zi cu zi a românilor.

Celebrităţi precum Will Smith (actor), Jim Carrey (actor), Susan Lynn Orman (scriitor și consultant financiar), Jack Canfield (scriitor și speaker motivaţional) și mulţi alţii evidenţiază, ori de câte ori au ocazia, modul în care legea atracţiei le-a schimbat viaţa. Nu demult, Oprah Winfrey a dedicat un episod întreg al emisiunii sale legii atracţiei și modului...

Fără a căuta vreodată îndoiala, am întâmpinat-o adesea cu interes și recunoștinţă. Nu am fugit de ea, ci mai degrabă i-am căutat astâmpăr.

Sfârșitul lumii a fost prezis și așteptat de multe ori. Puţine alte evenimente trebuie să fi fost atât de anunţate și exploatate, precum în povestea ciobănașului care a strigat de (prea) multe ori că vine lupul. Și totuși, amânarea și interpretările eronate ne îndreptăţesc să credem că sfârșitul lumii nu va mai veni?

Îmi aduc aminte bine zilele de după Revoluţia din 1989. Pe oricine ai fi întâlnit îţi vorbea despre libertate: „Acum putem spune ce gândim cu voce tare. Nu mai trebuie să șoptim. Suntem liberi!”

George R. R. Martin a dat cu siguranţă lovitura în ziua când a început să scrie seria de romane A Song of Ice and Fire.

În general, suntem înconjuraţi de oameni apropiaţi, fie de familie, fie de prieteni sau de colegi. Ne clădim un microcosmos în care punctul central suntem noi, alături de toate relaţiile pe care alegem să le întreţinem. Dar în ziua aceea mi-a fost reamintit faptul că fiecare are microcosmosul lui.

Există adesea percepţia că suplimentele alimentare sunt necesare pentru toţi deoarece alimentaţia noastră nu este în general în stare să ne asigure tot ce avem nevoie pentru a face faţă provocărilor vieţii. Și se presupune adesea că, dacă iei tot felul de suplimente alimentare, o să trăiești mai mult. Din păcate, datele știinţifice riguroase nu...

Stăteam la coadă în supermarket când un domn trecut de prima tinereţe, îmbrăcat în pantaloni cu model camuflaj, s-a uitat lung la fetiţa mea, pe care o plimbam atunci în cărucior. Apoi și-a îndreptat privirea spre mine și, de parcă ar fi continuat o conversaţie de parenting, începută cu mult timp în urmă, mi-a spus:...

La un an de la declanșarea a ceea ce Naţiunile Unite au numit „o epurare etnică de manual”, aproape un milion de refugiaţi musulmani rohingya, potrivit UN Women, încă se află la graniţa de sud-est a Bangladeshului.

„Să nu ne întoarcem la anormalitatea de dinainte” – acesta a fost unul dintre mesajele pe care francezii le-au afișat pe balcoanele lor de 1 mai, când manifestaţiile obișnuite cu ocazia acestei zile nu au mai putut avea loc.

Agenţia de Dezvoltare, Refacere şi Ajutor (ADRA) România este unul dintre veteranii luptei împotriva abuzului domestic. Experienţa oganizaţiei este, în consecinţă, exemplară.

Mult mai cumplită decât persecuţiile, ideologiile şi păgânismul militant la un loc ar putea fi forţa ascunsă în spatele expresiei aparent inofensive: „Nu ai nevoie de Dumnezeu!”

Istoria este un proces ciclic, susţine Socrate. Istoria este liniară, conducând spre împlinirea unui scop ales de Dumnezeu, proclamă profeţii biblici.

Pentru înlănţuit mai existau acum doar două opţiuni: supunere fără rezerve în faţa conciliului sau condamnare. Retractare sau moarte. Afară, rugul era deja pregătit.

Luna aceasta s-au împlinit 239 de ani de când coloniile americane au respins suzeranitatea britanică și și-au asumat autonomia completă, prilej pentru unii să deplângă discrepanţele de viziune între fondatorii Americii de atunci și conducătorii ei de azi.

Basmele încep cu expresia: „A fost odată ca niciodată“ și automat ne trimit într-o lume atemporală a fantasticului, a imaginaţiei, a fabulaţiei.

13 octombrie 1247. La catedrala Westminster, din Londra, mulţimea aștepta cu sufletul la gură dezvăluirea unui mare mister.

În viaţa cotidiană ne bazăm, că vrem, că nu vrem, pe acţiunile sau informaţiile furnizate de experţi sau specialiști. Cu toate acestea, nicio autoritate nu merită încredere oarbă. Atunci când luăm de bun cuvântul cuiva doar fiindcă acel cineva este o autoritate, facem greșeala logică numită „apel la autoritate”.

Pe cine să ascultăm? Cine are dreptate? Cine e echilibrat? Cum să reacţionăm în faţa riscului adus de noul coronavirus?