Carmen Lăiu

„Bună, sunt Rebeca și sunt dependentă de cumpărături!” Replica, la fel ca și personajul, deși aparţin unei comedii apărute în 2009, sunt totuși decupate dintr-o familiară realitate cotidiană. Shoppingul a devenit o anexă indispensabilă a vieţii moderne. Dar când nu se rezumă la a fi doar apendicele unei existenţe cu mult mai complexe, instalându-se în...

Bannere atractive pe site-uri cu trafic mare, campanii de promovare, reduceri reale sau iluzorii, oferte care se epuizează cu viteza minutului sau a secundei. Liste cu produse, aprigă vânătoare de preţuri, trezirea cu noaptea-n cap. Start furat, vânzări de milioane de dolari, clienţi extaziaţi sau nemulţumiţi, colete livrate cu întârziere, bugete care o iau razna....

Soldatul sovietic Bakhretdin Khakimov a fost declarat dispărut în războiul din Afganistan, care a înghiţit vieţile a 15.000 de soldaţi ai URSS-ului și a peste un milion de afgani. După 33 de ani, familia a aflat că este în viaţă și că trăiește ca un veritabil afgan printre dușmanii de altădată.

Numărul prietenilor se diminuează pe măsură ce îmbătrânim, dar această tendinţă, cu multiple efecte negative, poate fi combătută în mod activ și atunci când bătrâneţea s-a instalat deja

Poveștile de dragoste au abilitatea de a ne cuceri prin detaliile unei frumuseţi mereu proaspete, de a umbri incertitudinile legate de trăinicia lor, de a introduce pe ușa din faţă speranţa că, într-o zi, vom trăi și noi scenariul uneia dintre ele și că semnătura eternităţii va rămâne lizibilă pe el.

A fost moartea lui Iisus sfârșitul unei vieţi extraordinare sau doar începutul unei vieţi fără de sfârșit pentru cei care cred în El? Cât timp...

O fotografie a unui tată care își ţine în braţe fiul bolnav reprezintă o mostră de tandreţe părintească. Sau poate declanșa reacţii virulente, dacă e postată pe Facebook, iar protagoniștii sunt goi, sub jetul de apă răcoritor al dușului.

Capacitatea de imaginare a unor alternative la evenimente ce au avut deja loc distinge omul de celelalte vieţuitoare și de mașini – inteligenţa artificială nu a reușit încă să creeze un dispozitiv care să născocească scenarii contrafactuale. Faptul că putem călători într-un timp imaginar, rescriind acţiunile noastre și deznodământul lor, se poate dovedi un avantaj...

Doar cu două decenii și jumătate în urmă, depresia și alte tulburări ale sănătăţii mintale erau aproape necunoscute la copii și, de asemenea, ignorate în unele cazuri.

Rolul de părinte este unul dintre cele mai valoroase și mai pline de recompense. În același timp, reprezintă una dintre cele mai dificile misiuni, iar părinţii hipersensibili știu cel mai bine acest lucru. Chiar dacă adesea se simt copleșiţi de rolul de părinte, specialiștii spun că aceste persoane pot naviga cu succes în universul complicat...

„Problema cu comunicarea este iluzia că a fost realizată.” (George Bernard Shaw)

„Atunci când bunicii intră pe ușă, disciplina zboară pe fereastră”, spunea poetul Ogden Nash, rezumând unul dintre cele mai comune motive de conflict între generaţii – modul în care intervin bunicii în procesul educării nepoţilor.

„Am greșit. Îmi pare rău” – aceste cuvinte pot avea efecte magice asupra unei relaţii în stare de avarie. Totuși, dacă nu reușim să manifestăm empatie, scuzele vor suna fals sau vor face și mai mult rău persoanei lezate.

Unde-i frică, e şi ruşine, spune un proverb românesc. Ce nu ne spune proverbul (și ce nu știu mulţi dintre noi) este că, în faldurile rușinii, se ascund o multitudine de probleme emoţionale și de relaţii defectuoase, care se propagă de la o generaţie la alta.

„Când lucrurile se petrec prea repede, nimeni nu poate fi sigur de nimic, de absolut nimic, nici măcar de el însuși” (Milan Kundera).

După 25 de ani de slujire, în care nu s-a gândit nici măcar o dată să renunţe, pastorul Tim Kuperus mărturisește că ultimii trei ani au fost îndeajuns de dificili pentru el încât să se gândească la posibilitatea de a alege un alt drum.

Să fii părinte înseamnă (și) să porţi negocieri întortocheate pentru ca plimbarea printre rafturile supermarketului să rămână relativ silenţioasă, iar coșul de cumpărături să nu ajungă sufocat cu dulciuri. Unele sunt finalizate cu succes. Altele, un veritabil eșec, te transformă subit în ochii privitorilor în fericitul părinte al unui reîntrupat domn Goe. Deși foarte abili la...

Nu voi putea separa niciodată gustul copilăriei de cel al cărţilor. S-au amestecat așa cum o fac culorile din ţesături, într-o devălmășie de real și himeric, de dulce și amar, de bucurie și vinovăţie.

Dacă am fi întrebaţi câte, dintre miile de predici pe care le ascultăm într-o viaţă, au fost cu adevărat memorabile, poate că răspunsurile nu ar fi prea încurajatoare pentru cei chemaţi să împartă Scriptura. Un subiect la fel de provocator rămâne însă și modul în care ne pregătim să fim buni ascultători ai Cuvântului.

Atunci când cititorii revistei Reader's Digest au fost invitaţi să povestească despre un moment în care cineva a fost atent la o nevoie a lor, relatările despre astfel de experienţe nu au întârziat să curgă, dovedind că lumea noastră este încă plină de curieri ai generozităţii.

„Ne ofilim atunci când suntem incapabil să interacţionăm unii cu alţii. Avem nevoie de celălalt pentru a fi cine am fost meniţi să fim” (Desmond Tutu).