Carmen Lăiu

„Bătrâneţea începe de când începi să te temi de ea.” Alexandru Vlahuţă

Cape Town, al doilea oraș ca mărime al Africii de Sud, a trecut milimetric pe lângă o criză severă, care i-ar fi adus, pe lângă notorietatea turistică, renumele de primul mare oraș al lumii rămas în imposibilitatea de a le livra apă locuitorilor săi.

La treizeci şi doi de ani distanţă de cel mai grav accident nuclear din istorie, consecinţele acestuia încă persistă, dincolo de perimetrul zonelor puternic contaminate. Și, în timp ce detaliile și întrebările fără răspuns ale acestei tragedii ne reţin atenţia doar atunci când sunt aduse în prim-plan de știrile legate de subiect, ele rămân osificate...

Un viitor din care foametea mondială să fi fost complet extirpată părea pe cât de dezirabil, pe atât de tangibil în anul 1974, când Henry Kissinger, fost secretar de stat al Statelor Unite, declara emfatic: „În deceniul următor, niciun copil nu va mai merge flămând la culcare.”[1] După cinci decenii de la enunţarea temerară a...

Văzută din satelit, Coreea de Nord e doar o pată neagră, reliefată și mai clar de imaginea scânteietoare a statului vecin, cu care a făcut corp comun până acum șapte decenii. Există însă un întuneric pe care sateliţii nu îl pot surprinde – cel din sufletul milioanelor de oameni oprimaţi, pe care un cuvânt sau...

Prima generaţie de români care a văzut comunismul sosind pe șenilele Armatei Roșii nu a avut nevoie de prea mult pentru a-și da seama că viaţa nu mai poate fi reînnodată din punctul în care o întrerupsese al Doilea Război Mondial. Ideologia roșie a adus zvonuri de sfârșit pentru toţi cei care, la final de...

Dacă Superman putea opri cu mâinile goale un proiectil de tun și era capabil să se deplaseze cu viteză mare prin aer, omului modern i s-a livrat o sarcină cu nimic mai ușoară: trebuie să-și clădească o carieră solidă, să conjuge succesul la toate timpurile viitorului, să menţină o viaţă socială activă și să investească...

Un fluturaș primit la un eveniment public l-a intrigat pe Kevin Bales, un renumit profesor de drepturi ale omului. Mesajul deconcertant pe care îl transmitea era scurt: „Milioane de sclavi există astăzi în lume.” Era în anii '90 și Bales și-a spus că informaţia era fantezistă – dacă sclavia ar mai fi ulcerat la o...

Duminică, 19 noiembrie 2017, Asociaţia Studenţească Amicus București a organizat, cu ajutorul Centrului de Transfuzie Sanguină București, campania de donare de sânge Picătura de viaţă.

Statul brazilian São Paulo a desemnat 22 octombrie ca „Ziua Adventistă”, după ce guvernatorul acestui stat, Geraldo Alckmin, a semnat un proiect de lege în acest sens, iar organul legislativ de stat a adoptat iniţiativa.

Coreea de Nord a fost mereu în atenţia (chiar și periferică) a mediei occidentale, fie prin eforturile de înarmare, fie prin gravele încălcări ale drepturilor omului. S-a vorbit însă mult mai puţin despre cum ar putea fi ajutaţi nord-coreenii, care trăiesc de câteva decenii o adevărată poveste de groază, cu toate ingredientele ei.

Racheta balistică nord-coreeană ce a survolat timp de două minute insula Hokkaido, pe 29 august 2017, s-a dorit a fi o dovadă a capabilităţii militare în creștere a Phenianului. Dar și o avertizare a liderului coreean că istoria relaţiilor ţării sale cu „agenţii imperialismului” a ajuns într-un punct de tăioasă inflexiune. Cu toate opţiunile pe...

Prima întâlnire dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, la Versailles, trebuia să marcheze 300 de ani de la stabilirea relaţiilor ruso-franceze. Însă printre politeţuri și convenienţe, Macron i-a bătut obrazul omologului său rus, acuzând presa aservită Kremlinului de propagandă.

Construirea unei vieţi mai bune nu pare să fi fost o preocupare serioasă a regimurilor comuniste. Însă înscenarea ei până în cele mai firave detalii i-a devenit o artă. Virtuozii ei au înșelat un întreg Occident, iar când amăgirea nu a mai fost posibilă, accentul a căzut pe anesteziere sau pe seducţia pentru complicitate.

Rusia de astăzi visează să redevină o mare putere globală. Iar regimul de la Kremlin pare să-și fi reamintit că, pentru a ajunge ce a fost cândva URSS-ul, trebuie să folosească nu doar propaganda, ci și agresiunea militară.

Propaganda era animalul de casă al regimului comunist și avea două capete: secretizarea realităţii și defăimarea adversarilor. Democraţia a pretins că a ucis animalul, însă tot ce a reușit, de fapt, a fost să îl adoarmă.

Democraţia se ponosește de la an la an nu doar în Ungaria, care a fost ţinta unui atac dur în Parlamentul European și despre ale cărei derapaje democratice am vorbit în prima parte a acestui articol, ci și într-o Europă care părea definitiv cucerită de valorile liberalismului.

În plenul Parlamentului European s-au rostogolit recent cuvinte grele, ţintite către premierul ungar, dar care ar putea fi adresate, cu necesarele retușuri și nuanţări, și altor lideri europeni.

„E ca la teatru. Din sală vezi o poveste frumoasă – scena e curată, actorii sunt străluciţi, e o lumină magică, dar când treci în culise… Deodată, în spatele cortinei sunt resturi de scânduri, cârpe, decoruri pe jumătate vopsite… S-a dus povestea. E întuneric. E murdar.” (descriere a comunismului făcută pe patul de moarte de...

Revitalizarea ambiţiilor imperiale ale Rusiei nu poate decât să adâncească ecourile îngrijorării globale, dar mai ales a ţărilor din proximitatea uriașului naufragiat într-un paseism roșu.