Religie

De-a lungul anilor, credinţa mea în Dumnezeu, ca set de valori, convingeri dogmatice și relaţie personală, a cunoscut suișuri și coborâșuri, bune și rele.

Putem greși în multe feluri cu privire la ceea ce credem că am înţeles, de o parte sau de alta a graniţei dintre credinţă și necredinţă. Timpul ne va spune cât și când am greșit. Nu este însă nevoie, până atunci, să trăim în incertitudine.

Fără a căuta vreodată îndoiala, am întâmpinat-o adesea cu interes și recunoștinţă. Nu am fugit de ea, ci mai degrabă i-am căutat astâmpăr.

Când suntem lângă un om care suferă, Dumnezeu este, prin noi, lângă omul acela. Iar el Îl poate zări ușor dacă nu Îi umbrim prezenţa cu propria noastră frică.

„Mi-a fost foarte dificil să-mi găsesc drumul în această lume, își justifica Heather Tanner, dorinţa de a fi înmormântată cu o hartă.

Știu că exiști pentru că Te întâlnești cu mine în fiecare zi. Și, să știu că ești, îmi este de ajuns. Ba, chiar mai mult, aș vrea să urlu: „Este!“

„Drept răspuns, Isus i-a zis: «Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.»“ (Ioan 3:3)

„Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muștar, aţi zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici colo», și s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă.“

O legendă urbană spune că Biserica s-a opus cu vehemenţă disecţiei pe cadavre prin decrete medievale de interdicţie sau de limitare a acestei practici. Biserica ar fi frânat, astfel, dezvoltarea medicinei și a chirurgiei. Istoria infirmă însă această percepţie.

Sintagma „Crede și nu cerceta“ a devenit, de-a lungul secolelor, o armă tăioasă, folosită în mod deliberat de criticii creștinismului pentru a-i răni și discredita pe susţinătorii acestei religii, acuzându-i de îngustime a minţii și de bigotism.

Cei care au tradus Biblia nu și-au imaginat că avea să fie tipărită în peste un miliard de exemplare sau că ar fi relevantă chiar și în „era social media".

Autoarea creștină Beth Moore cataloga cândva cartea Levitic drept cimitirul intenţiilor bune ale celor care încearcă să citească Biblia cap-coadă. Cu siguranţă, există creștini care pot indica mai multe pasaje și capitole biblice monotone, aride, mărturisind că le ocolesc ori le citesc din obligaţie, dar ce ar trebui să facem cu pasajele „plictisitoare” ale Bibliei?

Uitaţi-vă într-o enciclopedie. Întrebaţi un student la istorie. Discutaţi cu un cleric. Cuvântul „reformă” va face referire la mișcarea religioasă din secolul al XVI-lea care a zguduit din temelii Biserica Romano-Catolică din Europa.

Biserica se referă la nevoia noastră de comuniune, de a învăţa să avem părtășie cât încă suntem aici pe pământ și la slujirea celor din jurul nostru.

Deși astăzi societatea occidentală acceptă în general că libertatea credinţei și a exprimării religioase este un drept înnăscut al omului, această poziţie a apărut numai după secole de intoleranţă și persecuţie religioasă și după secole de ură interreligioasă atât de puternică, încât a generat frecvent războaie de religie.

Aţi fost vreodată măcinaţi de gândul că propria existenţă, pe lângă faptul că este efemeră, este o întâmplătoare și neîntreruptă pendulare între Bine și Rău?

Câteodată viaţa ne pune în faţa unor schimbări radicale. Pe Narayanan Krishnan un astfel de moment l-a determinat să vină în ajutorul celor neajutoraţi.

Carolynn Yakush a moștenit de la bunicii ei cehoslovaci gustul pentru viaţa bună, iar de la mamă și din școlile creștine în care a învăţat, interesul pentru credinţă. Dar dorinţa după bani și o viaţă de lux a eclipsat, pentru mulţi ani, preocupările ei spirituale și religioase. Totuși, într-o bună zi, aproape fără să se...

Cu mai bine de zece ani în urmă am primit de ziua mea o carte. Mesajul dinăuntru spunea: „Biblia este scrisoarea Domnului către oameni. În speranţa că și scrisorile oamenilor către Dumnezeu îţi vor hrăni sufletul, îţi ofer această carte. La mulţi ani!”. Și, într-adevăr, așa a fost.

Procesul lui Scopes, din anul 1925, imortalizat în opera dramatică și în filmul Inherit the Wind (distins cu numeroase premii), a prevestit o schimbare a modului în care oamenii aveau să perceapă religia și în special doctrinele iudeo-creștine.

Povestea neverificată a morţii unor copii care au fost bine îngrijiţi, dar nu au fost niciodată atinși, mângâiaţi sau iubiţi a propagat teoria că se poate muri din lipsa dragostei, în ciuda îngrijirii.