Creaţionism

În aprilie 1961, cosmonautul rus Yuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spaţiu. Era perioada Războiului Rece, iar competiţia dintre Statele Unite și Rusia era acerbă pe mai multe planuri. Entuziasmul legat de ceea ce am putea descoperi „acolo”, odată ce omul ar fi depășit bariera spaţială, era și el uriaș. ...

L-am cunoscut pe Ariel Roth ca autor, dar l-am cunoscut și ca om. Nu am descoperit patimă, nici nervozitate, nu am descoperit nici îndoială sau discurs ideologic la octogenarul Ariel Roth, care caută încă detalii despre fiecare nou subiect ce apare pe agenda dezbaterii dintre evoluţie și creaţie, cu aceeași dorinţă de a fi cinstit...

Intuitiv, ipoteza apariţiei vieţii în mod spontan pare a presupune probabilităţi insurmontabile. Într-adevăr, prin modelări matematice simple, dar corecte, găsim probabilităţi infime, indiferent de adâncimea timpului disponibil. Cum se justifică teoria evoluţiei în faţa acestor argumente matematice? Este problema apariţiei spontane a vieţii singurul aspect improbabil al teoriei?

„Totuşi stau pe malul acestui râu; acesta este un fapt. Şi din moment ce mă aflu aici, trebuie să fi venit de undeva.” Wistawa Szymborska „Dincolo de fenomenele care se prezintă ca atare, după cum obişnuia să spună vechiul şi cerebralul meu prieten Chauncey Wright, marele empirist de la Harvard al tinereţii mele, nu există nimic.”...

Omul posedă un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât cel al cepei și doar puţin mai mare decât cel al unui șoarece. Ar folosi un creator al vieţii pentru o ceapă de cinci ori mai multă informaţie genetică decât pentru un om? Sau ar fi creat El omul doar puţin mai complex decât...

Evoluţia teistă nu reprezintă soluţia pentru aparentele conflicte dintre interpretările biblice și cele știinţifice ale originii vieţii. Iată de ce.

Richard Dawkins a devenit celebru nu doar prin cercetările sale știinţifice, ci și prin controversele pe care le-a generat pe marginea disputei dintre creaţie și evoluţie. Afirmaţiile sale profund ateiste, uneori destul de agresive, alteori suficient de provocatoare, au darul de a menţine vie dezbaterea privind raportul dintre știinţă și religie.

Dezbaterea Ken Ham-Bill Nye, din februarie 2014, a fost ultimul episod celebru din lunga istorie a controversei creaţionism-evoluţionism. Oferă însă această dezbatere o imagine reală și completă a ceea ce înseamnă controversa creaţionism-evoluţionism în prezent? O altă dezbatere, care a avut loc în noiembrie 2013, arată în mod evident că nu.

Importanţa pe care Augustin a acordat-o filosofiei grecești a dus la o reinterpretare a relatării biblice privind originea vieţii și a creat premisele pentru alte schimbări.

Apariţia spontană (întâmplătoare) a vieţii pe Pământ este la fel de probabilă ca asamblarea unui Boeing 747 de către o tornadă care foloseşte piesele risipite într-o curte de deşeuri.

Criza vârstei de mijloc m-a lovit foarte devreme – abia împlinisem 26 de ani, când m-am trezit absorbit de un vârtej de întrebări: Cine sunt? Care este scopul pentru care trăiesc? Ce am realizat până acum? Mă complac oare în mediocritate? Am devenit o persoană bună sau una egoistă? Aceste întrebări au găsit un mijloc...

A demonstrat ştiinţa că nu există Dumnezeu? Nu. Acesta este răspunsul simplu și adevărat. Şi atunci este mitul deja spulberat? Nu tocmai.

Procesul lui Scopes, din anul 1925, imortalizat în opera dramatică și în filmul Inherit the Wind (distins cu numeroase premii), a prevestit o schimbare a modului în care oamenii aveau să perceapă religia și în special doctrinele iudeo-creștine.

Născut în Africa, la intersecţia dintre trei culturi (arabă, franceză și evreiască), Jacques Doukhan a crescut într-o familie de evrei. La 18 ani a descoperit Evanghelia creștină și a devenit creștin adventist de ziua a șaptea, cu bucuria că în această biserică nu a fost nevoie să-și renege rădăcinile. Adventiștii, ca și evreii, respectă ziua...

Dr. John Ashton din Newcastle, Australia, este un exemplu convingător de savant care face știinţă la modul cel mai serios, dar care își întemeiază pe Biblie convingerile cu privire la originile universului și ale vieţii.

Doar 38% dintre americani mai cred în creaţionism, cel mai mic procent al ultimilor 35 de ani, a arătat compania de cercetare Gallup în 2017. Iar, când este vorba de creștini, procentul celor care cred în evoluţie se modifică în funcţie de întrebările care li se pun, a fost concluzia unui studiu recent al Pew...

Pe 16 octombrie s-a lansat ultima carte semnată de astrofizicianul Stephen Hawking – Răspunsuri scurte la marile întrebări, un volum postum care evidenţiază ultimele reflecţii ale savantului asupra lumii.

În prag de referendum sunt încă destui români care nu știu ce să voteze sau dacă e oportun să voteze. Pe lângă aceștia, sunt destui și cei care au, în principiu, o poziţie și vor acţiona în acord cu ea, încercând să facă ce știu mai bine pentru moment, dar fără să simtă că au...

Un studiu de proporţii, care a minat informaţii tip „big data” ale celei mai mari baze de date genetice din lume, demonstrează că 90% dintre speciile animale de pe planeta noastră au cam aceeași vârstă genetică, iar aceasta nu este diferită de vârsta genetică a omului. Potrivit dovezilor furnizate de studiu, atât animalele (majoritatea acestora),...

După cum am arătat deja într-un articol anterior, teoria Pământului plat a fost resuscitată în ultima perioadă, preponderent pe valul de știri false și dezinformări care circulă prin social media și pe un fond tot mai scăzut al încrederii în elite, fie ele politice, religioase sau din domeniul știinţific. În articolul de faţă vom analiza...

Deși toate estimările nu sunt decât o picătură în ocean, progresul știinţific în descifrarea mecanismelor moleculare prin care funcţionează celulele și înţelegerea moleculei ADN nu pot fi considerate altfel decât revoluţionare. În seria de articole „Genetică și evoluţie“, pe care o lansăm în această ediţie a revistei, vom analiza impactul acestor descoperiri asupra perspectivelor evoluţionistă...