Revista

Din experienţa și din dialogurile pe care le-am purtat până acum, am descoperit că sunt două mari categorii de oameni care ajung să se îndoiască de existenţa lui Dumnezeu. Prima categorie e cea a oamenilor care au suferit. Din motive fizice sau emoţionale, pe perioade mai scurte uneori, dar adesea pe perioade lungi. A doua...

Avem ocazii cotidiene de a ne întreba cum de viaţa umană poate avea o valoare atât de mică în ochii unora dintre contemporanii noștri – acei contemporani care trăiesc în libertate și democraţie (cel puţin clamată), care sunt educaţi și socializaţi în aceeași civilizaţie cu a noastră, adesea chiar în aceeași comunitate, ori sub legi...

După aproape patru milenii de la ratificarea pe piatră a legii cu privire la odihna săptămânală, se reiterează dreptul fiecărei persoane la odihnă și recreere.

Cât cunoaștem despre iubire? Suficient cât să înţelegem că iubirea nu este o obligaţie. Nu putem iubi cu forţa și nici nu putem fi...

„…și au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.” Cu această propoziţie se încheie multe dintre poveștile pe care le-am parcurs adesea în câteva zeci de minute, deși, în realitate, între începutul și sfârșitul unei povești de iubire sunt ani de experienţe și evenimente care pot fi uneori surprinzător mai abrazive decât par.

Hudson Taylor a întreprins unsprezece călătorii între Europa și China, iar misiunea sa a prosperat, având una dintre cele mai complexe viziuni de evanghelizare.

Teoretic, astăzi suntem liberi să credem și să fim orice. Dacă privim cu puţină atenţie în istorie, realizăm însă că nu ne este benefic nici să credem, nici să fim orice. Și dăm dreptate vechiului îndemnului biblic, adesea mutilat de folclor: „Cercetaţi toate lucrurile și păstraţi ce este bun.”

Cartea „Dovezi ale existenţei lui Dumnezeu“ descrie experienţa lui Richard Wurmbrand, care în temniţele ororilor comuniste transformă condiţia suferinţei într-un pedagog de mare succes al caracterului şi al cuvintelor bine cumpănite.

Promisiunea de a trăi alături de persoana iubită până ce „moartea ne va despărţi“ și-a pierdut treptat din semnificaţii. Astăzi se consideră că nu mai e realist să pornești într-o căsătorie cu gândul că va fi o relaţie pentru totdeauna.

Personajele negative din seriale, se află tot mai des în atenţia publicului. De când, cum și de ce au ajuns antieroii să aibă atât de multă popularitate?

Ideea că într-o societate liberă oamenii nu vor fi niciodată ofensaţi este tot atât de absurdă pe cât este şi ideea contrară, că nimeni nu ar trebui să apeleze la justiţie pentru a se apăra atunci când se simte ofensat. Ambele aspecte sunt derivate ale libertăţii.

„Înregistrează un video cu tine înainte ca toate aceste lucruri să ţi se întâmple. Citește o poveste pentru copii. Cântă un cântecel de legăn. Aș vrea ca eu să fi făcut aceste lucruri, pentru că singura voce pe care nepotul meu o știe este cea pe care o am acum.”

Imediat ce trec de punctele de control vamal, refugiaţii din Ucraina sunt întâmpinaţi de filtre create de autorităţi în colaborare cu voluntari, care se ocupă de cazare, de transport și de orice altă nevoie ivită.

Dacă românii Îl iubesc așa de mult pe Dumnezeu, atunci unde este dragostea faţă de aproapele? Ce variante propun oamenii pentru a evalua cine sunt semenii lor?

Cei care au tradus Biblia nu și-au imaginat că avea să fie tipărită în peste un miliard de exemplare sau că ar fi relevantă chiar și în „era social media".

Cunoașterea lui Dumnezeu este o aspiraţie inerentă fiinţei raţionale ce Îi recunoaște existenţa.

„Ne apropiem cu repeziciune de stadiul unei inversiuni terminale: stadiul în care guvernarea este liberă să facă orice dorește, pe când cetăţenii au voie să acţioneze numai cu permisiunea ei; ceea ce reprezintă stadiul celei mai întunecate perioade din istoria omenirii, cel în care dictează forţa brută.” (Ayn Rand)

„Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari.” (1 Corinteni 1:27)

Preotul torturat de datoria celibatului, călugăriţa fascistă, predicatorul care își urlă mesajul în faţa unei audienţe blocate într-o transă de aminuri, telenovela din corul gospel, misionarul gay, nevestele mormonului. Orice notă peiorativă a portretului hollywoodian al creștinismului este incidentală și pur întâmplătoare. Oare?

Premiile Nobel acordate în 2010 au certificat schimbarea mersului vieţii pe planeta noastră. Între cei premiaţi au fost descoperitorii primului material bidimensional (fizică), părintele fertilizării in vitro (medicină) și un disident chinez arestat (pace).

Când descinde din paginile manualelor de istorie pentru a se instala în lumea reală, războiul are o sonoritate tăioasă, constituindu-se într-o seismogramă a celor mai rele coșmaruri ale umanităţii. Iar recurenţa feţelor lui hidoase demonstrează că, indiferent de nivelul atins de civilizaţia umană, răul moral nu dispare, ci doar se transmite, eventual criogenat, de la...