Nutriție

Mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm? Este o întrebare legitimă care ar trebui pusă după publicarea celui mai amplu studiu la nivel mondial referitor la o boală care afectează mai multe destine umane decât toate epidemiile la un loc. Obezităţii îi revine „cinstea” de a ocupa podiumul celor mai ameninţătoare afecţiuni din istorie.

Importanţa alimentaţiei adecvate este deseori subestimată. Nutrienţii din alimente furnizează energie, contribuie la construcţia și repararea ţesuturilor și reglează procesele fiziologice. În funcţie de vârstă și de starea fizică, nevoile nutritive variază.

Până în 2030, speranţa medie de viaţă va crește, depășind chiar 90 de ani în unele ţări, relatează Reuters, citând un studiu internaţional de amploare, care acoperă 35 de state dezvoltate și emergente.

O treime din populaţia lumii este obeză, iar în ultimii treizeci de ani nicio ţară nu a reuşit să reducă rata obezităţii. Aceasta este concluzia unui studiu realizat în premieră la nivel mondial în ceea ce privește obezitatea.

În ultimii 10 ani, numărul femeilor care au murit din cauza cancerului uterin a crescu cu 20%. Potrivit datelor publicate de Centrul de Cercetare privind cancerul, din Marea Britanie, de la începutul secolului XIX, până acum, numărul anual al deceselor de cancer de col uterin a crescut de la 1.500 la 1.900.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a prezentat ieri o strategie de eliminare a grăsimilor trans până în anul 2023, ce ar avea ca scop prevenirea a 500.000 de decese anual, cauzate de afecţiuni cardiovasculare.

Wello, o aplicaţie creată de o companie din Cluj pentru familiile cu copii supraponderali, a primit de curând o finanţare de 650.000 de euro pentru dezvoltare.

„Este posibil să fii vegetarian, dar să ai o stare de sănătate foarte proastă”, a declarat Frank Hu, cercetător la Școala de Sănătate Publică a Universităţii Harvard. Reputatul om de știinţă a ţinut un discurs în deschiderea Congresului de Nutriţie Vegetariană, organizat recent de Spitalul Universitar Loma Linda, SUA.

Pe lângă sport și exerciţii mentale, abilităţile cognitive pot fi conservate și chiar îmbunătăţite prin consumul anumitor nutrienţi esenţiali pentru sănătatea creierului. Mai departe, dieta alimentară poate contribui la diminuarea riscului de dezvoltare a diferitelor forme de demenţă, printre care și boala Alzheimer.

Fundaţia non guvernamentală Wings şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi promovarea Programelor şi Strategiilor au demarat un proiect pilot destinat copiilor supraponderali şi obezi cu vârste între 6 şi 14 ani, denumit „Trăieşte sănătos!". Programul îşi propune să ofere consiliere psihologică, medicală, nutriţională şi sportivă atât copiilor cât şi părinţilor acestora.

Puii de crescătorie din India au fost trataţi cu unul dintre cele mai puternice antibiotice din lume, practică ce poate avea repercusiuni asupra consumatorilor din lumea întreagă, a constatat un studiu realizat de Biroul de Investigaţii Jurnalistice, SUA.

Fără să ne gândim prea mult la consecinţe, consumăm des alimente care au un impact distructiv asupra sănătăţii și care ne cresc riscul de dezvoltare a uneia dintre cele mai temute categorii de boli: cancerul. Află care sunt câteva dintre produsele pe care ar fi indicat să le elimini sau măcar să le reduci considerabil...

Studii recente sugerează că stresul vieţii sociale, provocat de examene, vorbitul în public, problemele de la locul de muncă sau provocările socializării cu ceilalţi, determină un consum sporit de alimente şi favorizează tendinţa spre obezitate, conform sciencedaily.com.

Renunţarea la micul dejun este un obicei extrem de nociv pentru sănătate, însă nici nu putem mânca orice. Din păcate, unele alimente consumate în meniul de dimineaţă sunt extrem de bogate în zahăr, iar acest lucru este dăunător pentru organism.

România pare să se desprindă încet-încet de mentalitatea potrivit căreia cei care nu consumă carne ies în pierdere când vine vorba de sănătate, energie și gust. Această mentalitate rămâne încă majoritară, în ciuda faptului că tot mai des apar restaurante cu „mâncare sănătoasă", sau băcănii ecologice cu „produse bio”.

Doi cercetători de la Universitatea Cornell, din Statele Unite, au studiat 52 de picturi ilustrând Cina cea de taină și au ajuns la concluzia că analizate în ordine cronologică, acestea reflectă o tendinţă istorică a oamenilor: creșterea progresivă a cantităţii de hrană pe care o consumă.

De ani de zile nutriţioniștii vorbesc despre beneficiile pentru sănătate ale uleiului de măsline extra-virgin. Acum, un grup de cercetători de la Universitatea Auburn, din Statele Unite, a descoperit că o componentă a uleiului ajută semnificativ în boala Alzheimer.

Copiii care se culcă mai devreme și se trezesc mai devreme au mai puţine probleme cu obezitatea, scrie Daily Mail.

Cercetătorii din Spania au reuşit să descopere o relaţie de tip „doză-răspuns", între consumul de produse fast-food şi depresie. Astfel, cu cât oamenii mănâncă mai des de la fast-food, cu atât riscul este mai ridicat.

Știm cu toţii că tot ce introducem în organismul nostru ne poate influenţa în mod direct sănătatea. Acesta este și motivul pentru care suntem bombardaţi cu diete care promit să ne ajute să slăbim, să ne simţim mai energici sau chiar „să vindecăm autismul și să anihilăm oboseala cronică”. Dacă ignorăm segmentul dietelor drastice, majoritatea...

Beneficiile renunţării la sucuri se văd în tot corpul și depășesc cu mult mica plăcere zilnică de a te răcori cu o băutură dulce și efervescentă, dar plină de calorii și de substanţe dăunătoare sănătăţii.