Alzheimer

Boala Alzheimer e cunoscută, mai ales, ca boala care răpește, în timp, amintirile de nepreţuit ale pacientului, favorizând apariţia confuziei, a gândirii deficitare, a schimbărilor de temperament și personalitate și duce chiar și la dezvoltarea dificultăţii de rezolvare a unor activităţi simple. Din păcate această afecţiune nu poate fi vindecată, dar medicii intuiesc posibilitatea prevenirii...

Aproape două treimi dintre englezi sunt îngrijoraţi că ar putea dezvolta demenţă, arată un sondaj publicat de YouGov, realizat la comanda Societăţii Alzheimer și a căminului Saga Homecare, din Marea Britanie.

Experţii de la Universitatea din Cambridge au descoperit principalele metode care puteau preveni o treime din totalul cazurilor de Alzheimer înregistrate în lume și care ar putea micșora semnificativ numărul pacienţilor care suferă de această tulburare cognitivă.

În ultimii ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia în repetate rânduri asupra importanţei unui stil de viaţă sănătos pentru prevenirea celor mai devastatoare boli. Acum însă, oamenii de ştiinţă îl promovează ca unul dintre cele mai eficiente tratamente.

Boala Alzheimer este a doua cea mai temută boală după cancer printre europeni şi americani, conform unui sondaj realizat de Harvard School of Public Heath, ale cărui rezultate au fost prezentate la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei pentru Alzheimer, la Paris, în iulie, anul trecut.

Sunetele au fost din cele mai vechi timpuri apreciate pentru rolul lor terapeutic. Stresul este doar unul dintre învinșii seninătăţii aduse de muzică. Însă, nu toate stilurile de muzică au aceleași efecte. Și nu întotdeauna aceste efecte sunt benefice. Despre muzica religioasă însă, un studiu recent argumentează că are un impact profund pozitiv asupra sănătăţii...

Hipervigilenţa și teama sunt reacţiile cele mai comune ale persoanelor care au avut un părinte (sau un alt membru al familiei) afectat de boala Alzheimer. Deși un precedent familial de Alzheimer crește riscul apariţiei bolii, tabloul factorilor de risc se dovedește, la fel ca cel al elementelor de prevenţie, mult mai complex.

Cercetătorii au reuşit să descopere un motiv pentru care somnul este vital pentru toate fiinţele şi de ce privarea de somn pe o perioadă îndelungată duce la deces. Astfel, somnul permite creierului să se cureţe de deşeurile acumulate în timpul perioadei de veghe datorită unui mecanism care este activ îndeosebi când oamenii dorm, arată...

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru demenţă, alături de lipsa de activitate fizică, fumat, depresie şi altele. Însă oamenii de ştiinţă danezi susţin că nivelul scăzut de educaţie are, de asemenea, un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta demenţă.

Demenţa este o cauză majoră de dizabilitate pentru cei mai mulţi adulţi de vârsta a treia din întreaga lume, iar, potrivit specialiștilor de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, până în prezent nu se cunosc tratamente cu rol în eradicarea bolii. Tratamentele actuale doar pot încetini progresul bolii.

O întrebare filosofică propunea un exerciţiu de localizare a identităţii: presupunând că tehnologia ar permite un transfer psiho-emoţional de la un om la altul, ce și cât ar trebui transferat, spunea exerciţiul respectiv, de la actriţa Joan Rivers la altcineva, pentru ca acea persoană să nu mai fie ea însăși, ci actriţa Joan Rivers? Întrebarea...

Persoanele care suferă de demenţă și îngrijitorii acestora au nevoie de tot sprijinul congregaţional pe care-l pot primi, afirmă experţii și organizaţiile care se ocupă de sprijinirea acestei categorii de pacienţi.

O formă nouă de demenţă, care se aseamănă cu boala Alzheimer, dar care afectează în mod diferit creierul, a fost identificată în cadrul unui studiu efectuat de cercetători de la Centrul Medical al Universităţii Rush, SUA, în colaborare cu cercetători și instituţii de cercetare internaţionale și publicat recent în jurnalul știinţific Brain.

Un medicament experimental poate restaura sinapsele cerebrale pierdute pe parcursul progresiei bolii Alzheimer, susţin cercetătorii americani, citaţi de Live Science.

O nouă analiză, realizată de o echipă de cercetători de la Harvard, lansează o nouă ipoteză care ar putea explica cum și de ce se instalează boala Alzheimer.

Nimeni nu știe când s-a îmbolnăvit de Alzheimer, ci doar când boala a început să dea semne de activitate. Cercetătorii au reușit însă să identifice prezenţa bolii chiar și cu 20 de ani înainte de prezenţa simptomelor.

Să-ţi fie dor de cineva care este chiar lângă tine este o experienţă dureros de familiară pentru aparţinătorii bolnavilor de Alzheimer. E simţământul apăsător de pierdere lentă a celui apropiat, care produce o confuzie împovărătoare. Iar având în vedere că incidenţa globală a bolii crește odată cu creșterea speranţei de viaţă, e de așteptat ca...

Un studiu efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea Iowa, citat de The Telegraph, descoperă că sentimentele sunt mai puternice decât amintirile și că pacienţii afectaţi de amnezie încă au un simţământ de căldură atunci când își întâlnesc rudele sau prietenii.

Experţi de la Universitatea Cambridge și din Suedia au conceput un nou mod de a elimina particulele toxice care distrug celulele sănătoase ale creierului, în boala Alzheimer, cel mai comun tip de demenţă. În urma descoperirii, care este apreciată ca o premieră mondială, cercetătorii speră ca până în 2020 să creeze noi medicamente pentru vindecarea...

S-au descoperit simptome ale bolii Alzheimer la copii mai mici de un an din Mexico City, ceea ce sugerează nu numai că boala se instalează mai devreme decât se suspecta anterior, dar și că factorii de mediu pot fi de vină, arată un studiu publicat săptămâna trecută în jurnalul Environmental Research.

„El nu mai este omul pe care îl știam eu.” Așa își începe confesiunea Sabina Shalom, al cărei soţ a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. Femeia, ajunsă la o vârstă respectabilă, spune că totul a început cu niște subiecte serioase de ceartă: „Iar a uitat să plătească facturile!”, „Poftim, acum a pierdut actele!”.