Alzheimer

Singurătatea contribuie la creșterea cu 40% a riscului apariţiei demenţei senile, a indicat un studiu amplu, efectuat de Colegiul de Medicină din cadrul Universităţii Statului Florida, pe baza datelor provenind de la 12.000 de participanţi și colectate timp de 10 ani. Punctul nevralgic al constatării cercetătorilor: acest risc nu este influenţat de contactul social regulat...

Experţi de la Universitatea Cambridge și din Suedia au conceput un nou mod de a elimina particulele toxice care distrug celulele sănătoase ale creierului, în boala Alzheimer, cel mai comun tip de demenţă. În urma descoperirii, care este apreciată ca o premieră mondială, cercetătorii speră ca până în 2020 să creeze noi medicamente pentru vindecarea...

O formă nouă de demenţă, care se aseamănă cu boala Alzheimer, dar care afectează în mod diferit creierul, a fost identificată în cadrul unui studiu efectuat de cercetători de la Centrul Medical al Universităţii Rush, SUA, în colaborare cu cercetători și instituţii de cercetare internaţionale și publicat recent în jurnalul știinţific Brain.

O accelerare considerabilă a cercetărilor privind tratarea bolii Alzheimer ar putea fi catalizată de o reușită fără precedent a unei echipe de oameni de știinţă de la Universitatea Statului Ohio.

Administrarea zilnică de tablete conţinând doze mari de vitamina B a contribuit la înjumătăţirea riscului de apariţie a bolii Alzheimer la persoanele în vârstă şi a încetinit avansarea demenţei, a concluzionat o echipă de cercetători de la Universitatea Oxford, după un experiment ştiinţific.

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru demenţă, alături de lipsa de activitate fizică, fumat, depresie şi altele. Însă oamenii de ştiinţă danezi susţin că nivelul scăzut de educaţie are, de asemenea, un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta demenţă.

S-au descoperit simptome ale bolii Alzheimer la copii mai mici de un an din Mexico City, ceea ce sugerează nu numai că boala se instalează mai devreme decât se suspecta anterior, dar și că factorii de mediu pot fi de vină, arată un studiu publicat săptămâna trecută în jurnalul Environmental Research.

„El nu mai este omul pe care îl știam eu.” Așa își începe confesiunea Sabina Shalom, al cărei soţ a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. Femeia, ajunsă la o vârstă respectabilă, spune că totul a început cu niște subiecte serioase de ceartă: „Iar a uitat să plătească facturile!”, „Poftim, acum a pierdut actele!”.

„Sunt cunoscute minunile Tale în întuneric și dreptatea Ta în ţara uitării?” (Psalmul 88:12)

Un medicament experimental poate restaura sinapsele cerebrale pierdute pe parcursul progresiei bolii Alzheimer, susţin cercetătorii americani, citaţi de Live Science.

Boala Alzheimer rămâne unul dintre cele mai aprinse subiecte ale domeniului medical, pe măsură ce noi cercetări încearcă să despartă mitul de adevăr. Omega 3 și colesterolul scăzut nu ajută pacienţii de Alzheimer. În schimb o face vorbitul în mai multe limbi. Pentru fumătorii care nu mor de cancer pulmonar, fumatul se va dovedi totuși...

În ultimii ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia în repetate rânduri asupra importanţei unui stil de viaţă sănătos pentru prevenirea celor mai devastatoare boli. Acum însă, oamenii de ştiinţă îl promovează ca unul dintre cele mai eficiente tratamente.

Nimeni nu știe când s-a îmbolnăvit de Alzheimer, ci doar când boala a început să dea semne de activitate. Cercetătorii au reușit însă să identifice prezenţa bolii chiar și cu 20 de ani înainte de prezenţa simptomelor.

Se pare că prea multe ore petrecute în faţa televizorului pot dăuna creierului și pot crește riscul apariţiei maladiei Alzheimer. Mai mult decât atât, efectele s-ar putea instala mai repede decât s-a crezut, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Cercetare și Educare California de Nord.

O companie americană de medicamente susţine că a creat primul tratament care ar putea încetini boala Alzheimer, iar acum este gata să o scoată pe piaţă.

Pacienţii care suferă de demenţă au simptome diferite în ce privește dificultăţile de vorbire și de citire, în funcţie de limba pe care o vorbesc, a arătat un studiu realizat de cercetătorii de la Memory and Aging Center din cadrul Universităţii California din San Francisco și de la un centru de cercetare în domeniul neurologiei din...

Fundaţia Alzheimer's Society din Marea Britanie urmează să investigheze 140 de persoane care prezintă simptome reduse de dizabilitate cognitivă, sau „pre-demenţă", pentru a putea analiza modalitate în care stresul le afectează boala.

Hipervigilenţa și teama sunt reacţiile cele mai comune ale persoanelor care au avut un părinte (sau un alt membru al familiei) afectat de boala Alzheimer. Deși un precedent familial de Alzheimer crește riscul apariţiei bolii, tabloul factorilor de risc se dovedește, la fel ca cel al elementelor de prevenţie, mult mai complex.

Sunetele au fost din cele mai vechi timpuri apreciate pentru rolul lor terapeutic. Stresul este doar unul dintre învinșii seninătăţii aduse de muzică. Însă, nu toate stilurile de muzică au aceleași efecte. Și nu întotdeauna aceste efecte sunt benefice. Despre muzica religioasă însă, un studiu recent argumentează că are un impact profund pozitiv asupra sănătăţii...

Se știe despre antioxidanţi că pot preveni îmbătrânirea prematură. O cercetare recentă scoate însă în evidenţă și utilitatea antioxidanţilor, în special a vitaminei C și a beta-carotenului, în prevenirea bolii Alzheimer.

Trei studii recente au demonstrat că tinereţea fără de bătrâneţe nu este doar un concept abstract. Experţii au descoperit că procesul de îmbătrânire a creierului și mușchilor poate fi inversat.