Psihologie

Pastorul Rick Warren, în seria de predici „The Habits of Happiness" îi îndeamnă pe enoriaşii săi să înveţe să fie fericiţi, deoarece fericirea poate fi învăţată.

În conversaţiile noastre de zi cu zi facem o mulţime de cerinţe, în medie o cerinţă la fiecare două minute. În schimb, suntem foarte zgârciţi cu mulţumirile, în special faţă de familie și prietenii apropiaţi, arată un nou studiu. De mici suntem învăţaţi să fim politicoși, însă, după ce creștem, tindem să mai mulţumim doar...

Oamenii vor multe în viaţă, un job bine plătit, o mașină bună, sănătate, concedii în Maldive, cele mai înalte tocuri și cele mai scumpe cămăși. Dar, mai presus de toate, ţelul final, motivul pentru își doresc atâtea lucruri, este pentru a-și crea circumstanţele în care pot să atingă fericirea. Ei bine, cercetătorii au descoperit formula.

Îmi amintesc de o întrebare (deghizată într-o provocare) primită demult, care m-a încurcat mai mult decât altele de-a dreptul dificile. Trebuia să descriu o zi fericită, și, scotocind prin desaga mea cu zile mulţumitoare, interesante sau de-a dreptul glorioase, nu-mi era foarte limpede după ce criterii trebuia să aleg una.

Drumul spre distrugerea sinelui e pavat cu intenţii bune. Una dintre aceste intenţii se regăsește în îndemnul de a te iubi, exact așa cum ești acum, cu toate defectele și neajunsurile pe care le ai.

Până acum, se cunoşteau puţine despre depresie, ceea ce o făcea o afecţiune dificil de tratat pe termen lung. Însă un studiu recent aduce un element nou şi interesant în ceea ce priveşte cauzele depresiei: comunicarea dintre neuroni.

Cine este cel mai fericit om din lume? Pare să fie o întrebare fără sens, dacă acceptăm că fericirea este, mai degrabă, un concept desprins din lumea poveștilor. Totuși, o simplă căutare pe Google dezvăluie un nume: Matthieu Ricard. Un interviu pe care l-a acordat recent este provocator prin accentele pe care le pune.

Pe site-ul unui agregator românesc de știri, un articol recent afirmă că rugăciunea protejează împotriva atacurilor psihotronice pentru că „ridică frecvenţele de lucru ale creierului". Articolul e o mostră dintr-un gen editorial care proliferează nu în ciuda, ci datorită absurdităţii pretenţiilor lui.

„Omul s-a născut liber și este pretutindeni în lanţuri.” (Jean-Jacques Rousseau)

Stephen Colbert este un comic, scriitor, producător și moderator TV american. Este gazda talk show-ului de televiziune „The Late Show with Stephen Colbert”, difuzat de CBS, și a fost inclus de două ori de revista Time în topul celor mai influente 100 de personalităţi.

Universitatea Cornell, din New York, Statele Unite, a retras invitaţia pe care i-o făcuse lui Jannique Stewart, o activistă pro-viaţă din cadrul Institutului Life Training, de a participa la o dezbatere despre avort, după ce s-a aflat că aceasta susţine definiţia biblică a căsătoriei. Din păcate, acesta este doar ultimul exemplu care evidenţiază alunecarea mediului...

„Când lucrurile se petrec prea repede, nimeni nu poate fi sigur de nimic, de absolut nimic, nici măcar de el însuși” (Milan Kundera).

Foarte multe emisiuni de știri, discursuri sau articole de presă fac trimitere la cel puţin un sondaj. Când sunt bine concepute și realizate, sondajele sunt un mijloc excelent de măsurare a opiniei publice pe un anumit subiect. Din nefericire, nu toate sondajele sunt bine alcătuite, relevante, reprezentative sau oneste.

Românii cred că rromii sunt hoţi şi leneşi, că homosexualii sunt cei care nu au reuşit să aibă relaţii cu persoane de sex opus sau că persoanele care au virusul HIV sunt periculoase, pentru că te pot infecta. Şi persoanele cu handicap psihic formează un grup foarte expus prejudecăţilor românilor.

În tradiţia vestică, începând cu Thales din Milet, filosofii au căutat mereu răspunsuri la întrebări care transcend lumea materială, palpabilă. Una dintre cele mai arzătoare interogări care a dăinuit secole de-a rândul și care a apăsat multe minţi luminate este dilema sensului vieţii.

Tot mai mulţi oameni suferă astăzi de depresie. Numai în anul 2010, aproximativ 5,5 milioane de englezi au folosit antidepresive, arată un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Warwick și Universitatea din Stirling.

Chiar dacă suntem „într-o relaţie complicată“ cu munca, faţă de care nu avem tot timpul sentimentele cele mai bune, ea reprezintă mai mult decât o simplă sursă de venit.

Adesea, maximele despre fericire nu ţin cont de studiile ştiinţifice făcute pe această temă. Aşa se face, scrie Alice Boyes, în Psychology Today, că multe dintre ele nu sunt valide.

Poate că e greu de crezut, dar faptul că părinţii le dau ocazia copiilor să ajute la treburile casnice le deschide acestora o ușă spre fericire și succes în viitor.

Persoanele care suferă de tulburări cauzate de stres, inclusv de sindromul de stres posttraumatic (PTSD) pot fi mai susceptibile la a dezvolta boli autoimune, comparativ cu cele care nu se confruntă cu situaţii de stres puternic, sugerează cercetătorii într-un amplu studiu suedez publicat în JAMA (Asociaţia Medicală Americană).

Când credem că suntem imuni la dezinformare, devenim o pradă ușoară pentru cei care ne manipulează.