Etichetă: ADN

Adoptarea unui stil de viaţă sănătos contribuie la creșterea speranţei de viaţă, iar acest lucru este produs prin lungirea telomerilor, arată un studiu american citat de Huffington Post.

Schimbarea fusului orar care apare atunci când călătorim în ţări unde există o diferenţă de timp faţă de regiunea unde am locuit ne poate deregla ceasul organismului, lucru care conduce la apariţia oboselii ce poate dura zile în şir. Cercetătorii britanici susţin că au descoperit motivul pentru care apare acest fenomen şi ar putea dezvolta,...

O echipă de cercetători din mai multe ţări a reuşit să identifice în premieră originea comună a celor mai multe tipuri de cancere, analizând peste 7.000 de coduri genetice. Descoperirea este una dintre cele mai semnificative din ultimii ani.

Din 2010, a început o revoluţie ştiinţifică ce oferă cercetătorilor posibilitatea de a crea organisme vii noi, din fragmente de ADN de la plante, animale sau chiar om. Lăudată de unii şi intens criticată de alţii, biologia sintetică deschide o uşă necunoscută, dincolo de care se află pericole şi consecinţe numeroase.

Curtea Supremă de Justiţie din SUA a decis că genele umane nu pot fi patentate de instituţii sau firme private, deoarece acestea sunt rezultatul naturii şi nu sunt eligibile unui patent. Însă decizia nu interzice patentarea moleculelor sintetice care replică structura ADN.

Unul din trei oameni riscă să dezvolte cel puţin un tip de cancer în timpul vieţii lor, notează BBC. În prezent, există mai mult de 200 de tipuri de tumori, fiecare prezentând particularităţile sale în ceea ce priveşte simptomele, diagnosticul şi tratamentul.

Folosind biomolecule precum ADN sau enzime, cercetătorii de la Technion-Israel Institute of Technology din Haifa au dezvoltat un convertor biologic avansat, o mașină de calcul capabilă să citească coduri genetice și să raporteze rezultatele. Această realizare deschide noi posibilităţi în biotehnologie, inclusiv în ce privește terapia genetică și clonarea.

Peste câteva luni am putea avea un tratament de vindecare pentru bolnavii de HIV, susţin cercetătorii danezi, informează International Business Times.

Cercetătorii au descoperit mutaţia genetică ce produce leucemie la făt încă din pântecele mamei, arată BBC.  Cercetarea a fost realizată de oamenii de ştiinţă de la Institutul de Cercetare a Cancerului.

Cancerul la sân sau de prostată ar putea fi depistat chiar înainte de a se instala în corp, graţie unui test care studiază materialul genetic si depistează dacă există gene care coduc la dezvoltarea acestei boli, informează The Telegraph.

China susţine financiar dezvoltarea unui proiect de inginerie genetică, o iniţiativă despre care vice.com scrie că ar putea crește inteligenţa chinezilor cu mult peste media celorlalte popoare.

Revista de specialitate Nature a publicat în ediţia sa online un studiu realizat de Ewan Briney, de la Institutul European de BioInformatică din Marea Britanie, în care susţine că a reuşit să stocheze informaţii în ADN.

ADN-ul lui Adam Lanza, cel care a omorât 20 de copii de şcoala Sandy Hook, va fi examinat pentru identificare genei „răului", în primul studiu de acest gen, realizat pe un caz de masacru.

Se ştie ce impact psihologic au asupra dezvoltării ulterioare a copiilor diferitele probleme cu care se confruntă aceştia în perioada copilăriei, precum abandonul, neglijenţa sau abuzul de orice fel. Un studiu recent arată că aceste probleme afectează şi reţele întregi din ADN.

Cercetătorii de la Harvard au descoperit de ce unii consumatori de băuturi carbogazoase sunt mai predispuşi la obezitate decât alţii cu aceleași obiceiuri de consum. Diferenţa o fac anumiţi markeri genetici.

Aproximativ 400 de oameni de ştiinţă din cinci ţări (Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Spania, Singapore şi Japonia) au descoperit ce rol îndeplineşte partea genomului uman, aproximativ 98%, care era considerată inutilă.

Oamenii de știinţă americani au dezvoltat prima hartă de referinţă genetică cu aproape toţi microbii care se regăsesc în oamenii sănătosi, denumit proiectul microbiomului uman (HMP).

Realizarea cercetătorilor este foarte importantă, deoarece această hartă va permite depistarea oricărei afecţiuni genetice a fătului.

Unii oameni sunt născuţi pentru success, cred oamenii de ştiinţă. Un studiu recent arată că trăsăturile de personalitate care pot face diferenţa între success şi ratare sunt determinate în proporţie mai mare de genele moştenite, decât de educaţia primită.

Profesorul Pat Monagham, de la Universitatea Glasgow, a condus un studiu conform căruia putem afla cu aproximaţie cât de mult vom trăi, dacă ne studiem ADN-ul.

Locuitorii din Occident pot manifesta o modificare a ADN-ului prin care devin predispuși la consumul de grăsimi și alcool, susţine un studiu al cercetătorilor de la University of Aberdeen.