Analize

După cum știm, prea bine chiar, viaţa poate fi grea. Chiar și în vremurile cele mai bune, viaţa poate fi grea. Dar acum, cu pandemia asta? Cum să facem faţă?

Să presupunem că las fereastra deschisă și plec de acasă. Prin fereastra deschisă se vede pe masă un teanc de bancnote. Un individ care trece pe stradă remarcă oportunitatea, stă puţin de gânduri, dar decide să meargă mai departe. De ce a decis să nu fure un om care a avut posibilitate?

Bune sau rele, lucrurile se întâmplă oricum. De ce să depunem eforturi suplimentare încercând să răspundem pozitiv la anumite situaţii sau comportamente? Pentru ce să fim recunoscători?

Comisia Europeană intenţionează să emită un certificat de vaccinare care să simplifice viaţa europenilor, deși e incert cât va dura întregul proces. O măsură care vine prea târziu, în viziunea unor actori statali și non-statali preocupaţi de deblocarea economiei, și prea devreme pentru cei neliniștiţi de riscul de excludere și discriminare pe care l-ar putea...

După ce am publicat analiza referitoare la mirajul criptomonedelor, am primit o invitaţie pe care nici prin gând nu mi-a trecut să o refuz: un consultant în IT s-a oferit să îmi facă o demonstraţie, cu laptopul în faţă, a legăturii dintre criptomonede și piaţa neagră. Exerciţiul s-a transformat într-o discuţie de trei ore despre...

Scrisă de bine-cunoscutul istoric bisericesc Roger E. Olson, profesor de teologie la Universitatea Baylor (SUA), „The Essentials of Christian Thought“ explorează metafizica implicită din spatele naraţiunii biblice.

Impulsul de a ajuta este un semn distinctiv al umanităţii. Atât evoluţioniștii, cât și creaţioniștii cred că gesturile altruiste sunt acte profund umane. Din perspectivă creștină, avem privilegiul de a descoperi în fiecare gest de compasiune o nouă perspectivă asupra caracterului plin de dragoste al Dumnezeului care ne-a creat.

Înainte ca să se nască Elliott, eram convinsă că amprenta digitală a fiului meu va fi inexistentă sau, în cel mai rău caz, redusă la minimum. Știam că orice aș fi postat pe internet despre el va rămâne acolo pentru totdeauna și nu voiam ca el să fie nevoit să trăiască cu imagini în legătură...

Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, protestantismul german încetase de mult să fie o torţă aprinsă. Acceptat de nobili și de gloată, el devenise o instituţie ecleziastică, seculară și politizată, ca toate celelalte. În noaptea înstrăinării, Dumnezeu a făcut să răsară din cenușă lumina unei noi dimineţi.

Instituţiile de învăţământ superior ne atrag cu promisiunea excelenţei și a oportunităţii de a schimba lumea prin dobândirea de cunoștinţe. Chemarea pe care ne-o face Iisus este cu totul diferită.

Când fratele Donnei a murit, ea și soţul ei, Alun, au petrecut o oră la morgă, rugându-se împreună pentru învierea bărbatului care suferise un infarct.

„Bătălia pentru hrănirea întregii umanităţi este pierdută. În anii 1970 și 1980, sute de milioane de oameni vor muri de foame…Trebuie să introducem controlul populaţiei, pentru că acesta este singurul răspuns.” Deși par decupate dintr-o distopie, ideile de mai sus aparţin biologului Paul Ehrlich și au fost popularizate într-o carte cu un succes răsunător, Bomba...

Paris, 13 noiembrie 2015. O capitală europeană este lovită meschin de fundamentaliști care își legitimează crimele folosind un nume sfânt: un eveniment de impact care a șocat întreaga lume. Nu este nici prima și, din păcate, nici ultima tragedie ale cărei urmări asupra publicului larg au devenit subiect de analiză.

Judecând după titlurile din presa ultimelor două săptămâni, România pare complet pregătită pentru o discuţie despre păcat.

Cu toţii suntem de acord că trăim într-un mileniu al vitezei. Alergăm nu doar după lucruri materiale, ci și după sănătate. Mulţi sunt dispuși să își schimbe silul de viaţă și să renunţe chiar la plăceri ocazionale pentru recuperarea unei sănătăţi irosite.

Îmi place să privesc în urmă. Când sunt pe munte, poate fi și un pretext ca să mă odihnesc, însă o fac și ca să văd pe unde am trecut, cât am urcat.

Puţini s-ar fi gândit că un funcţionar public ar putea capta atenţia într-o măsură atât de mare încât să devină un caz naţional în SUA. Totuși, s-a întâmplat, iar situaţia în sine e complicat de clarificat.

Pe fondul diverselor soluţii care sunt vehiculate pentru criza refugiaţilor, se înteţesc vocile celor care întreabă de ce SUA stă în tribună. Mai mult de atât, sunt destui cei care consideră că, prin politica pe care a desfășurat-o în Orientul Mijlociu, Casa Albă este vinovată moral pentru drama refugiaţilor.

În 2015, când Europa se configura strategic pentru a răspunde eficient crizei migranţilor, România trecea prin propria criză, una de isterie. Doar un an mai târziu, tabloidele de căpătâi care titrau cu litere de-o șchioapă „Vin teroriștii!” s-au întors la mizeriile mondene, lăsând ca soluţionarea crizei migranţilor să continue departe de ochii mulţimilor, în locuri...

În 2010, 388 de persoane deţineau o avere egală cu „averea” celor mai săraci 3,5 miliarde de locuitori ai planetei. În numai cinci ani, în timp ce săracii au continuat să piardă, bogaţii și-au mărit averile atât de mult, încât astăzi doar 62 de persoane deţin o avere egală cu tot ce deţine laolaltă jumătatea...

Născută în 1986, am considerat mereu că generaţia mea a venit pe lume prea târziu pentru a mai schimba în vreun fel societatea. Marile revoluţii sociale au avut deja loc, roata a fost de mult inventată, iar nouă nu ne-a rămas decât să trăim în lumea schiţată de părinţii noștri.