Ecologie

V-aţi întrebat vreodată câte ţigări aţi fumat în mod pasiv în timp ce mergeaţi pe străzile unui oraș poluat? O aplicaţie nouă convertește datele privind poluarea aerului din orașe în echivalentul numărului de ţigări fumate pe zi.

Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), o organizaţie din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat joi că a inclus poluarea din aer în categoria factorilor cancerigeni.

Coreea de Sud recicla cândva doar 2% din deșeurile pe care le producea. Astăzi, procentul a ajuns la nu mai puţin de 95%, notează weforum.org, site-ul Forumului Economic Mondial.

Populaţia celei mai mari colonii de pinguini s-a micșorat cu 90% faţă de ultima numărătoare, din 1982, când cercetătorii au indicat existenţa unei populaţii de 500.000 de pinguini regali, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Antarctic Science.

Fotografiile cu girafe, antilope, rinoceri și elefanţi surprinși într-un decor alb au devenit virale, după ce un front de aer rece a adus zăpadă în Africa de Sud în weekendul care a trecut.

Pentru americanul John B. Johnson, înmormântarea este gestul final prin care cineva poate avea grijă de Pământ, dar și o împlinire a textului biblic: „Căci ţărână ești și în ţărână te vei întoarce."

Un studiu recent arată că expunerea prelungită la aerul poluat are un impact semnificativ asupra abilităţilor noastre cognitive, cei mai afectaţi fiind bărbaţii de vârsta a treia.

De la mărturii individuale inspiratoare la experimente colective soldate cu un succes de necontestat în orașe precum San Francisco, practica Zero Waste ne arată...

Platforma de gheaţă Amery din Antarctica a produs cel mai mare aisberg din ultima jumătate de secol. Blocul de gheaţă desprins din platformă are o suprafaţă de 1.636 km pătraţi și a fost denumit D28.

Nivelul dixodului de carbon din atmosferă ar putea înregistra în 2019 una dintre cele mai mari creșteri din ultimii 62 de ani de măsurători, potrivit cercetătorilor de la The Met Office Hadley Centre, unul dintre centrele importante de cercetare a schimbărilor climatice din Marea Britanie.

Se întâmplă cu o oarecare regularitate să devină virale pe internet videoclipuri în care vietăţi marine, de cele mai multe ori caracatiţe sau crustacee, demonstrează o capacitate extraordinară de a găsi soluţii pentru a-și salva viaţa atunci când oamenii plănuiesc să le-o ia.

O nouă metaanaliză publicată în revista Science arată că o creștere a consumului de carne, asociată cu creșterea populaţiei la nivel gloval, dar și a venitului mediu individual, joacă un rol semnificativ în creșterea emisiilor de carbon și în reducerea biodiversităţii și ar putea avea un impact devastator asupra mediului.

„Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei.” (balada populară „Mioriţa”)

Revista Newsweek a publicat o galerie foto a celor mai mari dezastre naturale care s-au întâmplat ca urmare a intervenţei omului în natură. Accesează materialul pentru a vede colecţia de fotografii.

Până la sfârșitul anului, China va scoate din circulaţie nu mai puţin de șase milioane de vehicule care nu îndeplinesc standardele privind emisiile de CO2, totul într-o mișcare de îmbunătăţire a calităţii aerului.

Soluţiile geniale răsar deseori din simplul fapt de a privi un lucru vechi într-o perspectivă nouă. Cu un strop de imaginaţie și cu un minimum de transformări, chiar și o banală cutie de pizza poate ajunge să își maximizeze beneficiile pentru mediu.

Un nou studiu a relevat impactul poluării şi al substanţelor chimice asupra peştilor din estuarele Ţării Bascilor, în nordul Spaniei.

Microparticulele de plastic au fost identificate în sarea de masă, în apa îmbuteliată, în apa de la robinet, în pliculeţele de ceai, în bere, în băuturile răcoritoare. Era, deci, doar o chestie de timp până să fie identificate și în organismul uman, mai exact în excrementele umane.

Plătim tribut greu modernizării excesive a societăţii. Aceasta nu se rezumă doar la unele probleme sociale cu care ne confruntăm, ci și la aerul pe care îl respirăm. Iar în această ultimă privinţă situaţia este foarte îngrijorătoare.

Aerul pe care îl respirăm a devenit atât de toxic, încât ucide una din opt persoane, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acest lucru înseamnă că, în fiecare an, șapte milioane de oameni mor prematur din cauza poluării din aer.

„Imaginaţi-vă o lume fără corali. Imaginaţi-vă o lume fără pești. Imaginaţi-vă o lume în care râurile curg doar în sezonul ploios”, este provocarea pe care o lansează jurnalistul Thomas Friedman, câștigătorul Premiului Pulitzer, într-un bestseller care inventariază argumentele în favoarea unei revoluţii verzi. Parafrazându-l pe Friedman, dar păstrând discuţia pe coordonatele aceluiași subiect, am putea...