Mediu

Mai mult de 113 milioane de persoane din 53 de ţări s-au confruntat în 2018 cu foamea acută, cea mai gravă dintre formele de foame, care necesită asistenţă de urgenţă în domeniul alimentaţiei, nutriţiei și mijloacelor de subzistenţă, potrivit Raportului Global privind Criza Alimentară 2019.

Până în anul 2050 se preconizează că planeta va fi populată de 10 miliarde de oameni, care vor avea nevoie de o alimentaţie nutritivă din resurse tot mai puţine. Însă, sistemul alimentar actual este nesustenabil, contribuie la încălzirea globală și trebuie reformat în mod radical, avertiza un raport alcătuit de 130 de cercetători din toată...

În general, discuţiile despre resursele planetei se învârt în jurul cantităţilor – Avem destule resurse pentru o populaţie de X miliarde de oameni? Însă cel mai cuprinzător studiu de mediu realizat de ONU evidenţiază o altă problemă legată de resurse – faptul că exploatarea lor în sine contribuie masiv la încălzirea planetei și la pierderea...

Din cauza activităţilor umane, nu mai puţin de 1.237 de specii de păsări, mamifere și amfibieni sunt ameninţate, în peste 90% din habitatele lor, și ar putea să dispară în absenţa unor măsuri de conservare, arată un studiu publicat recent în revista PLOS Biology.

Era o zi ploioasă de noiembrie, în Stockholm, Suedia. Îmbrăcată cu o pelerină galbenă și echipată cu mănuși și căciulă, Greta Thunberg, 15 ani, stătea singură în faţa Parlamentului suedez cu o pancartă pe care scria: „Greva școlii pentru climă.” Astăzi, Greta conduce mișcarea Greva Tinerilor pentru Climă, care pe 15 martie organizează cel mai...

Un studiu realizat de ICCT – grupul nonguvernamental care a făcut publice datele ce au stat la baza scandalului Dieselgate, din cadrul companiei VW – arată că mașinile pe motor diesel contribuie cel mai mult la poluarea atmosferei și la cauzarea morţilor premature.

„Imaginaţi-vă o lume fără corali. Imaginaţi-vă o lume fără pești. Imaginaţi-vă o lume în care râurile curg doar în sezonul ploios”, este provocarea pe care o lansează jurnalistul Thomas Friedman, câștigătorul Premiului Pulitzer, într-un bestseller care inventariază argumentele în favoarea unei revoluţii verzi. Parafrazându-l pe Friedman, dar păstrând discuţia pe coordonatele aceluiași subiect, am putea...

Miracolul tehnologiei moderne este preaslăvit astăzi de toată lumea. Felul în care tehnologia ne-a pus lumea la picioare, asigurându-ne că din vârful canapelei suntem în centrul universului și avem soluţii care nu cer decât să mișcăm un deget pe un ecran, ne-a cucerit iremediabil. Societatea ca întreg nu va renunţa niciodată de bună voie la...

Un studiu efectuat recent pe un eșantion de copii din Shanghai a revelat că expunerea la poluarea cu particule fine (PM2.5) este corelată cu o creștere de 78% a incidenţei diagnosticului de tulburare de spectru autist (ASD).

Istoria umanităţii are o constantă – civilizaţii se nasc și mor cu o medie de viaţă de 336 de ani. De cele mai multe ori, fiecare civilizaţie este responsabilă pentru propriul colaps, chiar dacă autodistrugerea este facilitată și de factori externi. Studiind colapsul civilizaţiilor istorice, dr. Luke Kemp, cercetător în cadrul Centrului pentru Studierea Riscurilor...

„Eh, ecologiștii nu văd decât crize”, comenta cineva pe Facebook la un articol în care organizaţia Greenpeace avertiza că depozitarea deșeurilor nucleare este o criză globală ce trebuie rezolvată urgent. Oare chiar folosim cuvântul „criză” prea lejer, pentru că nu găsim alte mecanisme de a atrage atenţia pe niște probleme cu adevărat importante? Sau chiar...

Tendinţa de încălzire a Pământului a continuat în anul 2018, an care „se clasează pe locul al patrulea în topul celor mai călduroşi care au fost constataţi vreodată”, afirmă specialiștii unei agenţii din cadrul ONU.

Problema deșeurilor nucleare se agravează în întreaga lume – nu doar că aceste reziduuri rămân toxice pentru o perioadă de mii de ani, dar analiza instalaţiilor de depozitare a deșeurilor din șapte ţări cu energie nucleară arată că unele dintre acestea sunt aproape de saturaţie, potrivit unui raport publicat recent de organizaţia Greenpeace.

Nivelul dixodului de carbon din atmosferă ar putea înregistra în 2019 una dintre cele mai mari creșteri din ultimii 62 de ani de măsurători, potrivit cercetătorilor de la The Met Office Hadley Centre, unul dintre centrele importante de cercetare a schimbărilor climatice din Marea Britanie.

Deplasarea dioxidului de azot pe continentul european este redată de o hartă animată, realizată de Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS), din Reading, Marea Britanie.

Calota glaciară a Antarcticii se diminuează dramatic, iar viteza de topire a crescut de 6 ori în ultimii 40 de ani, ultimul deceniu înregistrând un nivel record al pierderii de gheaţă, arată un studiu publicat ieri în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Ideea decuplării activităţii economice de emisiile de dioxid de carbon pare să prindă contur după ce o echipă de cercetători de la Universitatea Waterloo din Ontario, Canada, a creat o pulbere de două ori mai eficientă decât metodele convenţionale, care poate capta dioxidul de carbon provenit de la termocentrale și uzine alimentate cu combustibili fosili.

Decidenţii politici au subestimat grav riscurile depășirii limitelor ecologice ale Terrei, avertizează un studiu care arată că 45% dintre potenţialele colapsuri ale mediului sunt interconectate, existând posibilitatea de a se amplifica unele pe altele.

Creșterea temperaturilor ar putea fi cauza evaporării sau topirii și transformării în permafrost a lacurilor din tundră.

Dacă industria cimentului ar fi o ţară, atunci ea ar ocupa al treilea loc în topul celor mai mari degajatori de CO2 din lume, după China și SUA, scrie un articol recent BBC.

Cantitatea de carbon emisă de cele mai dezvoltate naţiuni din lume va crește în continuare până la finele anului, după o stagnare în ultimii cinci ani, a avertizat Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA).