ST decembrie 2014

Ani întregi de bunăstare, înghiţiţi de câteva luni de recesiune – așa s-ar rezuma criza economică mondială care a început în anul 2007. În esenţa ei, cea mai mare recesiune de după perioada interbelică s-a dovedit a fi o oglindă în care nu ne place să ne privim.

Cea mai mare surpriză a anului 1989 a fost rapiditatea cu care regimurile comuniste din Europa s-au prăbușit. Colapsul acestora a survenit tot atât de repede precum s-a desfăşurat instalarea lor. Două personalităţi au avut un rol incontestabil în subminarea unui regim comunist care părea să fie veșnic. Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), polonez Istorica alegere...

Anul 1989 a schimbat nu doar ţările din fostul lagăr comunist, ci și lumea. Geopolitic și economic, cultural și religios, anul 1989 a fost un punct de inflexiune, care a schimbat sensul relaţiilor la nivel internaţional, cu efecte directe asupra tuturor domeniilor vieţii.

Aţi fost vreodată măcinaţi de gândul că propria existenţă, pe lângă faptul că este efemeră, este o întâmplătoare și neîntreruptă pendulare între Bine și Rău?

Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot ce va exista vreodată este Cosmosul.” Pentru Richard Dawkins, exponent al „noului val” al ateismului, știinţa adevărată este în mod necesar atee și materialistă. Această paradigmă este astăzi predominantă în lumea știinţifică. La...

Deşi rezultatele nu par încă spectaculoase, cel puţin la nivelul masei largi a populaţiei, probabil că cele mai remarcabile progrese în domeniul sănătăţii din ultimii 25 de ani se referă la cartografierea genomului uman (finalizată în anul 2003), a genomului altor specii animale şi vegetale şi la dezvoltarea bioinformaticii.

Deși se pot produce schimbări în forma și în materia cărţilor, totuși, în esenţa și în funcţionalitatea sa, „cartea va rămâne ceea ce este”[1]. Aceasta este opinia celebrilor oameni de litere Jean-Claude Carrière[2] și Umberto Eco[3], exprimată în 2009, într-o serie de dialoguri sub titlul: Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi.

Multe lucruri s-au schimbat în societate în ultimii 25 de ani, dar puţine sunt cele care au potenţialul de a altera societatea la nivelul fundamentului ei. Familia, ca piatră de temelie a societăţii, a început să fie tot mai mult atacată în ultimele decenii, cu un impact pe care încă nu îl putem intui complet.

Sfârșitul secolului trecut a creat contextul perfect în care postmodernismul să-și aroge dreptul de veto în toate dilemele etice ale momentului. În consecinţă, astăzi, observăm cum, pe măsură ce fertilizarea in vitro, avortul, eutanasia sau căsătoriile homosexuale intră pe agenda legislativă a tot mai multor ţări, corectitudinea politică se impune în faţa moralei religioase.

Relaţia dintre teologie și calamităţile naturale a avut, în ultimul sfert de secol, propriul bilanţ al consecinţelor, unul care a fost cu atât mai sonor cu cât dezastrele au rămas un subiect fierbinte pe agenda intereselor publice.

Unul dintre cei mai trecuţi cu vederea factori de influenţă asupra evenimentelor globale este factorul geografic[1]. La sfârșitul secolului al XIX-ea și începutul secolului al XX-lea, savanţii au recunoscut pentru prima oară importanţa politică a factorului geografic, ajungând să creeze termenul de „geopolitică“.

„Privatizare” este un cuvânt care i-a urmărit pe românii evadaţi din comunism mai întâi ca o promisiune, apoi ca un blestem. Curios, se pare că asistăm la un fenomen similar și într-un univers mai restrâns, cel al vieţii noastre spirituale. Un fenomen care se vede, de departe, drept cea mai mare mutaţie spirituală a ultimului...