Somn

Pentru că organimsul nostru încearcă să nu ne trezească atunci când dormim, adesea o serie de stimuli din exterior, de la sunete și până la diverse senzaţii, ne pot influenţa visele nocturne.

Credinţa în Dumnezeu îi ajută pe oameni în multe feluri: reduce anxietatea, ameliorează depresia, crește simţământul sensului și dorinţa de implicare socială, ba chiar previne anumite boli ale stilului de viaţă, prin adoptarea unui comportament cumpătat. Un studiu recent anunţă însă că există o legătură bine documentată și între o credinţă solidă și un somn...

„Dacă mi-ai fi întrebat în dimineaţa în care m-am prăbușit: «Arianna, ce mai faci?» Aș fi spus: «Bine». Pentru că a fi mereu obosită a devenit noua normalitate.“

În jurul somnului s-au creat o serie de convingeri și de practici la care mulţi au aderat, însă despre care știinţa a demonstrat că sunt eronate și chiar că pot avea repercusiuni periculoase asupra celor care le urmează.

Majoritatea oamenilor nu dau importanţa cuvenită odihnei, iar somnul ocupă ultimele locuri în lista priorităţilor. Însă experţii avertizează asupra necesităţii de a avea un somn corect.

În încercarea de a învăţa pentru examenul din ziua următoare, de a pregăti un proiect important pentru serviciu sau de a rezolva activităţi de care nu ai avut timp pe parcursul zilei, ajungi să îţi pierzi întreaga noapte. Află care sunt costurile acestui obicei negativ.

Desfiinţează butonul Snooze al ceasului tău fiindcă, spun oamenii de știinţă, cei care se trezesc devreme sunt mai fericiţi și mai sănătoși decât persoanele care se trezesc mai târziu. Cel mai rău o duc „păsările de noapte" ale căror obiceiuri îi costă atât starea fizică bună, cât și dispoziţia psihică pozitivă.

Până de curând, nu se cunoşteau prea multe despre efectele pe care îl are somnul asupra proceselor neurologice. Se ştia, însă, că somnul ajută la consolidarea cunoştinţelor. Dar un studiu recent arată că procesul de învăţare este activ chiar şi în timp ce ne odihnim.

Anxietatea și stresul sunt stări umane universale, trăite într-o oarecare măsură de toată lumea în diverse momente din viaţă. În timp ce unii sunt mai puţin predispuși la anxietate decât alţii, cu toţii ne simţim uneori efectiv epuizaţi după o zi lungă plină de încercări și necazuri. Societatea ne invită la diverse modalităţi de a...

Poate că ţi s-a întâmplat ca în unele nopţi să nu reuşeşti să adormi, chiar dacă nu ai consumat deloc băuturi pe bază de cofeină, te-ai deconectat de mai bine de două ore de la orice dispozitiv tehnologic şi nu se aude niciun zgomot care ţi-ar putea perturba somnul. În spatele insomniei ar putea sta...

Reducerea somnului la șase ore și jumătate pe noapte ar putea mări riscul de dezvoltare, printre altele, a cancerului sau diabetului. Creșterea cu doar 60 de minute a perioadei de somn are, însă, efectul opus, arată un studiu britanic citat de BBC.

Cu cât dormi mai puţin, cu atât mai multă foame simţi în ziua următoare. Chiar dacă încercăm să ignorăm consecinţele irosirii orelor de somn, cercetările sugerează că, pe de o parte, pierdem din calitatea vieţii, iar, pe de altă parte, câștigăm kilograme nedorite.

Fenomenul „ingerinţelor tehnologice”, adică a intruziunilor zilnice pe care oamenii le experimentează din cauza folosirii telefoanelor mobile este tot mai pregnant, iar cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Queensland avertizează că pe măsură ce devenim tot mai dependenţi de aceste dispozitive, suntem mai obosiţi, mai neproductivi și mai indispuși.

În 2018 vor apărea 18,1 milioane de cazuri noi de cancer și se vor înregistra 9,6 milioane de decese din această cauză, faţă de 14,1 milioane de cazuri și 8,2 milioane de decese în 2012, estimează Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC).

Calitatea somnului are un puternic impact asupra creierului, privarea de somn ducând chiar la diminuarea volumului cerebral, au descoperit experţii de la Universitatea Oxford.

Somnul dezvăluie informaţii utile cu privire la starea sănătăţii deoarece corpul continuă să trimită semnale şi în timpul acestuia, afirmă specialişti în lifestyle.

Trăim într-un ritm trepidant, care nu ne mai permite nici să ne odihnim suficient. Pierdem ore bune din noapte, considerând că putem face faţă oboselii. Însă chiar și o oră de somn în minus afectează negativ sistemul imunitar, potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite și citat de Huffington Post.

În comparaţie cu indivizii fără tulburări de somn, persoanele care suferă de insomnie au câteva lucruri în comun, au descoperit experţii de la Resonate Insight.

Muzica nu este doar o încântare pentru auz, ci şi un tratament eficient în tulburările de somn cronice şi acute, susţin cercetătorii chinezi de la Spitalul Pingjin din Tianjin.

Între o treime şi jumătate din populaţia globului a suferit de insomnie cel puţin o dată în viaţă, iar 10 procente din locuitorii planetei suferă de insomnie cronică. Însă de cele mai multe ori, insomnia poate fi combătută prin renunţarea la câteva obiceiuri care predispun la o stare mintală alertă.

Legătura dintre privarea de somn și apariţia tulburărilor mintale și de sănătate este mult mai puternică în rândul femeilor, în raport cu bărbaţii, susţin cercetătorii de la Universitatea Duke, scrie The Australian.