Educație

Modul în care părinţii își susţin și își controlează copiii influenţează atmosfera din casă și tonusul emoţional al interacţiunilor din familie, ceea ce are impact asupra a tot ceea ce se întâmplă în rest în familie.

„Responsabili, orientaţi spre realizări și foarte principiali”[1] – așa arată un portret sumar al copiilor perfecţioniști, care explică de ce, până la un punct, acesta este genul de copil la care visează orice părinte.

Pandemia a închis școlile în cea mai mare parte a lumii, confruntând elevii cu provocarea de a învăţa acasă, în mijlocul unei crize care i-a afectat pe multiple planuri. Cea mai ingrată situaţie rămâne cea a elevilor cu statut socioeconomic scăzut, care nu dispun de instrumente care să le asigure accesul la cursurile online.

Articolul de faţă este al treilea și ultimul din seria „Școala părinţilor”. Primele două părţi au fost publicate în ediţiile din lunile mai și iunie ale revistei Semnele Timpului.

Tranziţia actului educaţional de la nivelul familial la cel public, instituţional, tinde să influenţeze percepţia socială cu privire la factorii responsabili în educaţia copiilor. În conștiinţa comună a părinţilor se regăsește din ce în ce mai des ideea conform căreia grădiniţa, școala și biserica sunt primordial responsabile de educarea copiilor lor.

Expunerea timpurie la tehnologie îi determină pe cei mici să acumuleze rapid informaţia, deschizându-le noi căi de înţelegere a lumii înconjurătoare. În același timp însă, mediul online prezintă riscuri importante pentru cei mai vulnerabili utilizatori ai săi.

Examenul online de admitere la facultate este cea mai recentă și cea mai dezbătută temă în discuţia despre provocările inevitabile deja ale învăţământului superior online.

Școala nu ar trebui să aibă rolul de a-i educa pe copii pentru societatea de acum și de aici. Când aceasta nu va mai fi, când și cine îi va mai educa pentru timpurile ce vor fi venit?

Toate statisticile referitoare la COVID-19 sugerează aceeași concluzie: cei mici, copiii noștri, prezintă cel mai mic risc de îmbolnăvire și de eventual deces. E liniștitor. Însă pandemia prezintă un altfel de pericol pentru ei.

Chiar și în vremuri grele, există o mulţime de lucruri pe care le putem face acasă pentru a-i ajuta pe copii și pe adolescenţi să se simtă mai puţin îngrijoraţi.

Cu greu putem exagera rolul relaţiei părinte-copil, care devine matricea relaţiilor interpersonale sănătoase sau disfuncţionale ulterioare ale copilului. Calitatea relaţiei părinte-copil este esenţială pentru că are impact direct asupra dezvoltării sociale și emoţionale a copilului, iar această calitate depinde de multe ori de capacitatea de a gestiona conflictele.

În 2017, România a avut un număr de 121.250 de absolvenţi de facultate, plasându-se pe locul 8 în Uniunea Europeană, iar peste 27% dintre absolvenţii de studii superioare au studiat drept, administraţie și afaceri, potrivit datelor Eurostat.

Shogo Ando, un băiat din provincia Hyogo, din vestul Japoniei, a trecut cu succes un examen de matematică la nivel universitar, a anunţat Institutul de Certificare în Matematică din Japonia.

Mai mult de un sfert dintre copiii români petrec online peste 6 ore, dacă e zi de școală, iar în zilele libere procentul celor care consumă acest timp pe internet crește la 47%, arată un studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, pe un eșantion de 1.156 de persoane cu vârste între 12 și 17 ani.

Eșecul vine la pachet cu orice effort de învăţare. Însă prea multe eșecuri se cumulează în renunţare. De câte ori putem eșua și încă să considerăm că facem o treabă bună? Pare o întrebare filosofică, însă o cercetare efectuată în cadrul Universităţii din Arizona propune un răspuns matematic la această întrebare.

A-i educa pe cei mici cu abilitatea de a simţi empatie este o strategie-cheie pentru crearea unei lumi mai bune, mai pline de compasiune și mai iubitoare.

„Dovada faptului că în univers există civilizaţii inteligente este că nu ne-au contactat pe noi”, îmi spunea cineva. O reflecţie ce pare rezonabilă, chiar dacă e mai degrabă ironică, când te gândești la agitaţia din jur.

„Educaţia este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce ai învăţat în şcoală.“ (Albert Einstein) Nu știu alţii cum sunt, dar în fiecare...

Unde există voinţă, există și putinţă, spune un proverb care ar putea rezuma fidel experienţa lui Carl Allamby, un mecanic auto foarte căutat din Cleveland, care s-a hotărât să devină medic la vârsta când oamenii consideră că și-au găsit deja drumul în viaţă.

Lipsa accesului la igienă menstruală este a cincea cauză majoră de deces, la nivel mondial, în rândul femeilor. În lume, 1 din 3 fete se confruntă cu imposibilitatea de a-și asigura o igienă adecvată în timpul menstruaţiei, iar multe altele au de înfruntat limitări arbitrare, impuse de cultură, care le sunt uneori fatale.

O școală din Nigeria acceptă ca părinţii și tutorii copiilor să plătească taxele de școlarizare cu sticle de plastic goale, în loc de bani. Iniţiativa, numită Recycle Pay, este rezultatul unei colaborări între organizaţiile African Clean Up Initiative și WeCyclers, pe de o parte, și școala Morit International din Ajegunle, Lagos, pe de altă parte.