Evoluționism

Pentru Carl Sagan, renumit astronom și ateu militant, locul lui Dumnezeu în univers era cert: „Tot ce există, tot ce a existat și tot...

În săptămâna 9-15 noiembrie, televiziunea creștină Alfa Omega TV provoacă știinţa să răspundă la întrebarea „De unde venim?”

A demonstrat ştiinţa că nu există Dumnezeu? Nu. Acesta este răspunsul simplu și adevărat. Şi atunci este mitul deja spulberat? Nu tocmai.

Un studiu de proporţii, care a minat informaţii tip „big data” ale celei mai mari baze de date genetice din lume, demonstrează că 90% dintre speciile animale de pe planeta noastră au cam aceeași vârstă genetică, iar aceasta nu este diferită de vârsta genetică a omului. Potrivit dovezilor furnizate de studiu, atât animalele (majoritatea acestora),...

Rumoare printre fizicieni. Luni, oamenii de ştiinţă au comentat fervent vestea (neconfirmată încă) potrivit căreia bosonul Higgs - cunoscut drept „particula lui Dumnezeu" - ar fi fost detectat în laboratorul Organizaţiei Europeene pentru Cercetare Nucleară (CERN) din Geneva.

Omul posedă un bagaj genetic de cinci ori mai mic decât cel al cepei și doar puţin mai mare decât cel al unui șoarece. Ar folosi un creator al vieţii pentru o ceapă de cinci ori mai multă informaţie genetică decât pentru un om? Sau ar fi creat El omul doar puţin mai complex decât...

Literatura de specialitate abundă în estimări generoase ale asemănării genetice dintre om și cimpanzeu, mergând de la 96% până la 99%. Cum sunt obţinute însă aceste procente, ce supoziţii ascund și ce semnifică ele dincolo de interpretarea evoluţionistă?

Deși toate estimările nu sunt decât o picătură în ocean, progresul știinţific în descifrarea mecanismelor moleculare prin care funcţionează celulele și înţelegerea moleculei ADN nu pot fi considerate altfel decât revoluţionare. În seria de articole „Genetică și evoluţie“, pe care o lansăm în această ediţie a revistei, vom analiza impactul acestor descoperiri asupra perspectivelor evoluţionistă...

Importanţa pe care Augustin a acordat-o filosofiei grecești a dus la o reinterpretare a relatării biblice privind originea vieţii și a creat premisele pentru alte schimbări.

După îmbunătăţiri aduse metodei de datare prin radiocarbon, oamenii de știinţă au făcut noi descoperiri despre omul de Neanderthal.

Phillip E. Johnson, profesorul de drept care a ajutat la lansarea mișcării moderne de intelligent design, a murit acasă în Berkeley, California. Avea 79 de ani.

Evoluţia teistă nu reprezintă soluţia pentru aparentele conflicte dintre interpretările biblice și cele știinţifice ale originii vieţii. Iată de ce.

Pe 17 martie 2014, blogul de știinţă și tehnologie al prestigiosului ziar The New Yorker anunţa: „O revoluţie știinţifică ne permite să vedem până la începuturile timpului.“ Lawrence M. Krauss, fizician renumit și autorul cărţii Un univers din nimic: de ce există ceva în loc să nu existe nimic, comenta în articolul său știrea care...

Structura complexă a ochiului a constituit dintotdeauna un punct focal al conflictului creaţionism – evoluţionism și un exemplu central pentru argumentul complexităţii ireductibile. Mai recent, metode de simulare a evoluţiei ochiului pretind că aduc confirmări importante darwinismului. Cine are dreptate?

Rezultatele unui studiu iniţiat de un Centru evoluţionist danez pune în dificultate teoria evoluţionistă, determinându-i pe susţinătorii ei să își reanalizeze axiomele.

Bacteriile devin tot mai rezistente la antibiotice, unii fluturi și pești dezvoltă noi colorituri pentru un camuflaj superior, iar o serie de experimente de laborator relevă schimbări mici, dar semnificative în diverse microorganisme. Sunt toate acestea dovezi concludente ale evoluţiei, care se derulează chiar sub ochii noștri?

S-a pus adesea întrebarea: „De ce există ceva în loc de nimic?” Nu este o întrebare lipsită de seriozitate. La urma urmei, cosmosul pare un complex suficient de complicat și greu de înţeles pentru a cere o explicaţie.

Dr. John Ashton din Newcastle, Australia, este un exemplu convingător de savant care face știinţă la modul cel mai serios, dar care își întemeiază pe Biblie convingerile cu privire la originile universului și ale vieţii.

Cercetări știinţifice din domeniul neurologiei au arătat că atunci când în mintea noastră există un conflict între fapte (argumente raţionale) și sentimente, sentimentele câștigă. Acest mecanism explică, cel puţin în parte de ce, atunci când au de ales dacă să creadă sau nu teoria evoluţiei, cele mai multe persoane nu se...

„Deși sună straniu, oamenii de știinţă nu cunosc răspunsurile la unele dintre întrebările fundamentale cu privire la evoluţia vieţii pe pământ. Să luăm ochii, de exemplu. De unde, mai exact, au apărut?” Cu aceste cuvinte debutează un articol de mari dimensiuni, publicat de The Guardian în iunie 2022.

Straturile fosilifere par a fi în concordanţă cu unele analize filogenetice independente, metodele radiometrice de datare par a fi în acord cu deducţiile bazate pe „ceasul molecular” al ADN-ului, deriva continentală de milioane de ani pare a fi coerentă cu distribuţia speciilor şi a fosilelor pe pământ... şi exemplele pot continua. Dacă evoluţia vieţii nu...