Etichetă: creier

Implicarea într-o activitate care îţi determină creierul să se concentreze la alte lucruri, și nu la durere, ar putea fi o modalitate eficientă de a micșora senzaţia dureroasă simţită, sugerează cercetătorii canadieni, citaţi de National Public Radio.

DARPA va investi 70 de milioane de dolari pentru a dezvolta un dispozitiv electronic, care ar putea fi folosit pentru tratarea depresiei şi a bolilor mintale ale armatei americane, prin citirea semnalelor electrice.

Persoanele care au o viaţă liniştită, cu multe bucurii şi lucruri bune nu sunt întotdeauna cele mai fericite, ci din contră, pot experimenta stres, îngrijorare, neadaptare şi singurătate.

Stresul provocat de copilăria trăită în sărăcie ar putea afecta acele funcţii ale creierului responsabile de reglementarea emoţiilor, susţin cercetătorii americani citaţi de Science Daily.

Calitatea slabă a somnului ar putea crește riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer în cazul vârstinicilor, prin formarea unor plăci la nivelul creierului, susţin cercetătorii americani, citaţi de Reuters. Totodată, reciproca acestei concluzii ar putea fi valabilă.

Cercetătorii americani au făcut o descoperire contraintuitivă, anume că atunci când observăm o persoană pe care nu o simpatizăm, activitatea din regiunea creierului responsabilă cu empatia este mult mai puternică, spre deosebire de momentele când privim suferinţa unei persoane pe care o placem, arată un comunicat publicat de Universitatea din California de Sud.

Cercetătorii au reuşit să descopere un motiv pentru care somnul este vital pentru toate fiinţele şi de ce privarea de somn pe o perioadă îndelungată duce la deces. Astfel, somnul permite creierului să se cureţe de deşeurile acumulate în timpul perioadei de veghe datorită unui mecanism care este activ îndeosebi când oamenii dorm, arată...

Numeroase filme de televiziune au promovat ideea conform căreia o lovitură la cap ar putea vindeca persoanele care suferă de amnezie, ajutându-i să își recapete memoria. Cea de-a doua lovitură însă ar putea fi extrem de periculoasă pentru creier.

Hărţile senzoriale ale creierului, responsabile de simţuri, de la cel tactil și până la văz, se dezvoltă la naștere, în urma scăderii nivelului de serotonină, au arătat experimentele pe șoareci efectuate de cercetătorii japonezi, arată Live Science.

Același sistem de analgezice naturale eliberate de creier în cazul producerii unor prejudicii fizice este folosit și în situaţiile în care ne confruntăm cu respingerea socială, arată un studiu american, citat de Eurek Alert.

Cercetătorii elveţieni au descoperit că stimularea electrică a creierului îi poate determina pe oameni să se supună, ori să disconsidere normele sociale privind comportamentul în anumite situaţii, arată Live Science.

În încercarea de a învăţa pentru examenul din ziua următoare, de a pregăti un proiect important pentru serviciu sau de a rezolva activităţi de care nu ai avut timp pe parcursul zilei, ajungi să îţi pierzi întreaga noapte. Află care sunt costurile acestui obicei negativ.

Nu numai evenimentele nefericite sau problemele pe care le ai îţi provoacă depresie. În spatele acestei stări pot sta diverși factori ieșiţi din comun.

Boala Alzheimer e cunoscută, mai ales, ca boala care răpește, în timp, amintirile de nepreţuit ale pacientului, favorizând apariţia confuziei, a gândirii deficitare, a schimbărilor de temperament și personalitate și duce chiar și la dezvoltarea dificultăţii de rezolvare a unor activităţi simple. Din păcate această afecţiune nu poate fi vindecată, dar medicii intuiesc posibilitatea prevenirii...

Shadow este o aplicaţie pentru device-urile mobile care te ajută atât să îţi înregistrezi și să îţi reamintești visele nocturne, dar ar putea fi un instrument prin care cercetătorii ar putea răspunde multor întrebări legate de acest fenomen.

Abilitatea uimitoare a oamenilor de a-și imagina și de a crea astfel tot felul de lucruri, de la instrumente, artă și până la raţionamente își are locul într-o reţea vastă de zone ale creierului care „manipulează colectiv idei, imagini și simboluri", arată un studiu american citat de Live Science.

Misterul provenienţei viselor a fost elucidat de cercetătorii francezi care susţin că impulsul de a visa apare pe fondul semnalelor transmise de trunchiul cerebral, informează Los Angeles Times.

Dependenţa a fost considerată ca fiind rezultatul efectului substanţelor asupra creierului, dar și o boală sau o slăbiciune, un "defect" de personalitate. Experimentele pe animale au arătat că este suficientă o singură încercare a drogurilor pentru a deveni dependenţi, însă adevărul este mult mai complex.

Chiar dacă fiecare dintre noi experimentează momente de depresie, de stres, tristeţe sau instabilitate emoţională, atunci când simptomele acestor stări persistă mai mult decât e normal și se instalează fără acţiunea unor factori declanșatori, ar putea fi indicii ale unor boli mintale mult mai severe, subliniază BBC Science.

Orele pe care le dormim contribuie la creşterea numărului de celule care formează mielina, un strat izolant care ajută la protejarea circuitelor creierului, susţin cercetătorii americani citaţi de BBC.

O echipă de cercetători austrieci a reuşit să cultive în laborator creiere în miniatură, de aproximativ 4 milimetri, care să îi ajute să înţeleagă mai bine modul în care acest organ este afectat de diverse boli neurologice rare.