stiinta

Creierul și Dumnezeu – o nouă miniserie la National Geographic

Din când în când, apare câte un studiu care analizează schimbările procesuale care au loc în creier atunci când un subiect vorbrește despre religie, se roagă sau se gândește la Dumnezeu. Și, de fiecare dată, două opinii ies la iveală: una care vede în rezultate o dovadă știinţifică a faptului că structura creierului uman pare intenţionat alcătuită astfel încât să acţioneze ca o infrastructură pentru credinţă, alta care vede în studii o dovadă că credinţa e o chestiune care ţine strict de percepţie, un joc al minţii. Există însă și o a treia perspectivă, mai puţin popularizată de media, care evită să se plaseze în vreuna dintre taberele amintite și reușește să aibă totuși un aport evaluator extrem de interesant.

Antropocenul: sigla omului contemporan cu dezastrul

Fiinţa umană a alterat clima, geologia şi hidrologia Pământului, profund şi durabil. Au survenit schimbări dramatice indiscutabile, fapt care îi determină pe oamenii de ştiiinţă din întreaga lume să cadă de acord asupra unui concept provocator. Terra ar fi trecut într-o nouă eră, cea a antropocenului, care evidenţiază impactul activităţii umane asupra Pământului. Sosirea oficială a antropocenului ar marca sfârșitul holocenului, timpul geologic în care trăim acum.

Studiu amplu: Surprize în relaţia oamenilor de știinţă cu religia

Prima mare cercetare referitoare la relaţia dintre oamenii de ştiinţă şi religie a fost publicată recent în Texas, la Rice University, şi urmăreşte să lămurească una dintre marile întrebări care îi frământă în primul rând pe cei interesaţi de această dilemă: toţi cei care activează în câmpul ştiinţelor exacte sunt atei?

Verdictul știinţei: Creaţie!

În săptămâna 9-15 noiembrie, televiziunea creștină Alfa Omega TV provoacă știinţa să răspundă la întrebarea „De unde venim?”

Cercetătorii americani au obţinut primul creier, aproape complet format, în laborator

O accelerare considerabilă a cercetărilor privind tratarea bolii Alzheimer ar putea fi catalizată de o reușită fără precedent a unei echipe de oameni de știinţă de la Universitatea Statului Ohio.

Medicina avansează, dar oamenii se simt tot mai nesănătoși

Oamenii de astăzi se simt mai puţin sănătoși decât se simţeau oamenii de acum un sfert de secol, arată un studiu american cu eșantion transnaţional. Aceasta în ciuda faptului că medicina a înregistrat premieră după premieră, iar, economic, cele mai multe dintre ţările analizate o duc mult mai bine decât acum 25 de ani.

Secularismul nu L-a omorât pe Dumnezeu

De-a lungul timpului, mulţi sociologi, printre care Marx, Compte sau Durkheim, au postulat că, pe măsură ce societăţile evoluează, știinţa și raţiunea vor înlocui orientarea către religie, teologie și misticism a societăţilor timpurii. Însă un studiu publicat în American Sociological Review arată că nevoia de Dumnezeu nu a murit nici până în ziua de azi.

Eul din umbră. De ce este atât de greu de luptat cu schizofrenia?

Nu demult, un drum banal prin centrul Bucureștiului se putea transforma într-un adevărat show dacă se întâmpla să împarţi același troleibuz cu „surorile Porumbiţa” care se plângeau în gura mare că sunt urmărite de securiști, care le expun zilnic la radiaţii, ca să le omoare.

Ştiinţa anului 2013 surprinsă în cele mai cool 6 gif-uri

Dacă o imagine valorează o mie de cuvinte, atunci se poate spune pe drept cuvânt că un GIF (scurte animaţii realizate dintr-o serie de fotografii) valorează un milion. Iar atunci când gif-ul reprezintă minuni ale ştiinţei, imagini nemaivăzute, atunci este cu atât mai impresionant.

Dovezi știinţifice că generozitatea este benefică pentru sănătate

Generozitatea nu îi ajută doar pe cei ce o primesc, ci și pe cei ce o dau. O bibliotecă întreagă de studii arată că generozitatea aduce beneficii, de la o viaţă profesională mai împlinită și până la o viaţă mai lungă. Huffington Post alcătuiește o listă cu mai multe dintre dovezile știinţifice care atestă acest lucru.

Ignoranţa care nu produce rezultate jenante

Răspunsurile oferite de 1.000 de britanici în cadrul „studiului ignoranţei", l-au determinat pe autorul acestuia, profesorul suedez Hans Rosling să afirme că aceștia „știu mai puţine lucruri despre lume decât cimpanzeii", citează BBC.

Păcatele ascunse, dar nu prea, ale știinţei

Dictonul: „Crede și nu cerceta" se aplică, din nefericire, tot mai des lumii știinţifice. Departe de a hrăni orgoliile celor care, din motive mai mult sau mai puţin obscure, refuză să recunoască meritele știinţei, această afirmaţie are premise rezonabile și complexe.