Carmen Lăiu

„Ceea ce faceţi acum, chiar în acest moment, vă ucide. Mai mult decât mașinile sau internetul. (...) «Tehnologia» la care apelăm cel mai des este statul jos. În zilele noastre, oamenii stau așezaţi 9,3 ore pe zi, mai mult decât dorm – 7,7 ore. Astfel, a sta jos a devenit fumatul generaţiei noastre.”

„Am consumat droguri – cocaină, amfetamine –, dar să câștigi la jocuri de noroc depășește orice altceva”, povestește britanicul Owen Baily, care a reușit să își controleze dependenţa atunci când viaţa lui părea a fi deja ruinată.

„Rostim multe lucruri fără să ne gândim la ce spunem. De pildă, spunem în Crez: «Cred în iertarea păcatelor.» (...) A crede în iertarea păcatelor nu este nici pe departe atât de ușor pe cât îmi imaginam.” (C.S. Lewis)

În ultima săptămână din luna iunie, peste 2.000 de decese s-au înregistrat zilnic în America Latină și Caraibe, cifra reprezentând jumătate din decesele la nivel global. Regiunea a devenit epicentrul pandemiei, iar specialiștii se tem că această criză sanitară ar putea rostogoli efecte sociale și economice greu de gestionat în viitor.

După luni bune de pandemie, când bilanţul global a trecut de 12 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dar și de jumătate de milion de decese, cercetătorii încă sunt în căutarea unor informaţii care să reducă zona de necunoscut din jurul SARS-CoV-2.

Cu aproape un secol în urmă, scriitoarea Virginia Woolf remarca tendinţa oamenilor de a se apropia de cărţi „cu minţi înceţoșate și divizate, cerându-i ficţiunii să fie adevărată, poeziei să fie falsă, biografiilor să fie măgulitoare, iar istoriei să corespundă prejudecăţilor.”1

„Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte.” (Ioan 14:27)

Joaquín Carmona avea 16.000 de urmăritori pe Twitter, iar postările sale despre atletism erau apreciate chiar și de profesioniștii acestui sport. Niciunul dintre urmăritorii săi nu-l întâlnise vreodată personal, iar când pe contul său s-a așternut liniștea timp de 3 luni, oamenii au început să îl caute, să-i scrie și să se întrebe cine este,...

„Schimbarea începe cu fiecare dintre noi și se încheie numai atunci când toţi copiii vor fi liberi să fie copii”, declara Craig Kielburger, un activist canadian pentru drepturile omului. Un mesaj cât se poate de actual, câtă vreme criza generată de pandemie riscă să expună (alte) milioane de copii la exploatare prin muncă.

Chiar dacă jumătate dintre noi ne raportăm la creativitate ca la o însușire rară pe care o deţine cealaltă jumătate, în realitate creativitatea este asemenea unui mușchi: cu cât o exersăm mai frecvent, cu atât mai creativi devenim.

„Înregistrează un video cu tine înainte ca toate aceste lucruri să ţi se întâmple. Citește o poveste pentru copii. Cântă un cântecel de legăn. Aș vrea ca eu să fi făcut aceste lucruri, pentru că singura voce pe care nepotul meu o știe este cea pe care o am acum.”

Străzi pavate cu sticlă spartă, mașini incendiate, magazine jefuite, sediul CNN vandalizat, lupte de stradă, stare de asediu în Washington, D.C., mii de arestări – SUA se află „într-un război cu ea însăși”, iar pentru a sonda de ce a ajuns în acest punct trebuie să privim și dincolo de vârful icebergului.

„Pentru prima oară în istoria generaţiei noastre se vorbește de foamete fără ocolișuri”, scrie jurnalistul Cătălin Striblea, analizând triada crizei sanitare, a crizei economice și a secetei extreme care a lovit Europa.

Discuţia despre numărul de morţi rezonabil într-o pandemie, dacă preţul este salvarea economiei, și, în ultimă instanţă, despre valoarea unei vieţi a fost adusă în prim-plan de pandemia de COVID-19.

„Multe certitudini și credinţe vor fi măturate. Multe lucruri pe care le-am considerat imposibile se întâmplă chiar acum. A doua zi după ce vom fi câștigat nu va însemna o revenire la ziua precedentă”, spunea președintele Macron, surprinzând crâmpeie din ceea ce trăim acum, dar și din lumea post-pandemie. O lume pe care o tatonăm...

„Să nu ne întoarcem la anormalitatea de dinainte” – acesta a fost unul dintre mesajele pe care francezii le-au afișat pe balcoanele lor de 1 mai, când manifestaţiile obișnuite cu ocazia acestei zile nu au mai putut avea loc.

Situaţia planetei a fost comparată de-a lungul vremii cu cea a autobuzului din filmul Cursă infernală (1994). O bombă plasată în autobuz e setată să explodeze atunci când viteza scade sub 80 de kilometri la oră, așa încât, până la găsirea unei soluţii, autobuzul e nevoit să gonească prin Los Angeles, lovind obstacole și periclitând...

Viaţa noastră în izolare a avut un ritm și o textură atipice, iar acest lucru a bulversat cotidianul unora, în timp ce pentru alţii a fost un răspuns neașteptat la o nevoie nerostită.

Relaxarea restricţiilor este o veste bună pentru majoritatea românilor, după două luni în care și-au văzut viaţa restrângându-se la perimetrul – dintr-odată prea îngust – al casei. Sunt multe lucruri de care au fost privaţi, așa că au deja planuri pentru perioada de relaxare anunţată.

După ce autorităţile au anunţat o relaxare a restricţiilor, așteptăm ziua de 15 mai cu sufletul la gură, poate chiar cu planuri de a recupera ultimele crâmpeie ale unei primăveri confiscate.

O foamete „de proporţii biblice” se profilează deja la orizont, afirmă David Beasley, directorul  Programului Alimentar Mondial. Peste 30 de ţări din cele în curs de dezvoltare ar putea fi atinse de acest flagel – 1 milion de oameni deja sunt afectaţi. „Nu este vorba de oameni care se culcă flămânzi doar”, insistă Beasley, explicând că este vorba...