Depresie

În faţa tragediei cu care se confruntă o persoană, ne dorim să îi alinăm, măcar pentru un timp, durerea pe care poate nici nu ne-o putem închipui. În astfel de momente delicate e dificil să ne găsim cuvintele sau acţiunile potrivite, de teamă să nu îl rănim pe celălalt mai mult. „Să nu faci nimic...

Fiecare fiinţă umană, fără excepţie, este un potenţial sinucigaș. Dacă privim sinuciderea ca pe un proces de judecare de sine, de condamnare și de executare, orice fiinţă umană merge pe drumul acesta mai aproape sau mai departe.

„El nu mai este omul pe care îl știam eu.” Așa își începe confesiunea Sabina Shalom, al cărei soţ a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. Femeia, ajunsă la o vârstă respectabilă, spune că totul a început cu niște subiecte serioase de ceartă: „Iar a uitat să plătească facturile!”, „Poftim, acum a pierdut actele!”.

„Nu este o crimă să îţi dorești o viaţă și un viitor mai bun”, declara pentru CNN o refugiată de 18 ani, forţată de guvernul australian să trăiască pe insula Nauru. Cu toate acestea, Australia tratează refugiaţii care încearcă să-i treacă graniţa ca pe niște infractori.

Există oameni îndrăgostiţi de animale; îi vedem frecvent, oferind resturi de mâncare câinilor fără stăpân ori porumbeilor din pieţe și din parcuri, în timp ce îi mângâie cu privirea, îi ating și le vorbesc cu tandreţe. Rareori se insinuează ceva din acest capital de simpatie în tăcerea, nepăsarea ori reproșul cu care se gestionează o...

Un medicament aflat deocamdată în fază experimentală ar putea fi primul care să trateze depresia postpartum. Cercetătorul neurolog Jamie Maguire, membru al Consiliului Consultativ Știinţific din cadrul institutului de cercetare biofarmaceutică Sage Therapeutics, Boston, SUA, a testat cu succes o formulă a alopregnanolonului, un metabolit al progesteronului numit brexanolon.

Zvonul că un tânăr de 17 ani care s-a sinucis într-o pădure de lângă Codlea ar fi fost victima unei provocări online sinistre a fost catalizatorul unui întreg șir de alarme mediatice pentru prevenirea unei eventuale epidemii de suiciduri în ţara noastră.

Știi sentimentul ăla când te uiţi la alţii și ţi se strânge stomacul pentru că ţi se pare că nu ai făcut nimic cu viaţa ta, și o să ajungi acasă și o să continui să nu faci nimic?

„Era odată un Om care trăia în Ţinutul Rarităţii. După multe aventuri și o lungă călătorie prin Știinţa Economică, s-a întâlnit cu Societatea de Abundenţă. S-au căsătorit și au avut o mulţime de nevoi.” (Jean Baudrillard)

„Marșul pentru viaţă” a fost, într-un sens, o vivisecţie a societăţii românești. Controversele din jurul evenimentului au separat simplist două tabere acolo unde încăpeau, lejer, și alte câteva mai puţin vizibile și au readus la vedere dedesubturi matriţate ale gândirii publice.

În doliu, acceptarea și răzvrătirea se întrepătrund, iar înţelesul răsare din lacrimi, credinţă și speranţa că moartea nu are ultimul cuvânt.

Depresia afectează circa 121 de milioane de oameni din întreaga lume și ucide anual aproximativ 850.000 de oameni, potrivit unui studiu efectuat în 18 ţări, publicat în jurnalul BMC Medicine. Mulţi pacienţi depresivi ar putea depăși această stare prin adoptarea unui obicei extrem de accesibil, susţin mai mulţi experţi: sportul

Fragmentul următor este decupat din filmul „Jack” (1996), care îl are ca protagonist pe Robin Williams.

În ciuda eforturilor de cercetare întreprinse în domeniu, cauzele depresiei nu sunt încă elucidate pe deplin. Iar acest fapt explică, în parte, greșelile comise în abordarea simptomelor asociate bolii. Unii își pun speranţele în religie pentru a se vindeca. Și e drept: credinţa hrănește sufletul. Ar...

Anecdotic, se spune că teama de a vorbi în public este cea mai puternică frică a omului, după frica de moarte. Toată lumea zâmbește la această ordine de priorităţi, însă nimeni nu contestă și nici nu prea discută despre frica plasată în fruntea clasamentului.

„...le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decât fii și fiice; le voi da...

Rușinea celor care suferă de depresie nu este nepărat un rezultat direct al bolii ci, mai degrabă, este o povară în plus pe care cei din jur o adaugă la boală prin lipsa lor de compasiune și prin verdictele ignorante. Nimeni nu ar trebui să își distrugă ani întregi din viaţă de teama că ceilalţi...

Viaţa este un lung şir de evenimente mai mult sau mai puţin neprevăzute. Unele ne aduc momente de bucurie şi fericire, altele ne umplu sufletul de amărăciune, tristeţe şi chiar ne aduc pe culmile disperării. Cum putem să le facem faţă?

Nu dorm suficient, mănâncă prost, nu fac mișcare, nu petrec timp în aer liber și contactul vizual cu prietenii lor se rezumă la urmărirea profilului de Facebook. Se mai miră cineva că femeile, predispuse biologic la fluctuaţii de dispoziţie, sunt tot mai vulnerabile la depresie și anxietate?

„Felul în care le vorbim copiilor devine vocea lor interioară.” (Peggy O’Mara)

Nu cred să mai fi făcut nimic semnificativ în după-amiaza zilei în care am văzut filmul „Awakenings”. Senzaţia că am ajuns în miezul condiţiei umane mi-a imprimat puternic sentimentul că ne naștem captivi într-o natură limitată, iar asta mi-a transmis un apăsător simţământ de pierdere.