Fericire

Mariajele nefericite, marcate de conflicte frecvente, critici şi solicitări excesive, ar putea avea un impact negativ asupra sănătăţii, au avertizat psihologii.

„Omul care se iubeşte numai pe sine nu poate fi, ce-i drept, acuzat de promiscuitate în materie de sentimente, dar până la urmă el nu va putea scăpa de insuportabila plictiseală generată de invarianţa obiectului de care se simte ataşat.”1 (Betrand Russell)

Obiceiurile și acţiunile zilnice sunt responsabile pentru starea de spirit pe care o avem. Puţini știu însă că deţinem o putere imensă asupra propriilor gânduri. Dezvoltarea acestei puteri ne-ar putea asigura drumul către fericire.

Ești nefericit în relaţie și crezi că oficializarea ei printr-un act va aduce, în sfârșit, fericirea? Rata tot mai ridicată a divorţurilor nu este întâmplătoare, iar specialiștii subliniază importanţa unei abordări realiste atunci când vine vorba de căsătorie.

Am 33 de ani, sunt căsătorită și am o fetiţă de doi ani. E minunat să fii mamă și să vezi cât de frumos am fost creaţi. M-a fascinat sarcina, încă sunt interesată de subiectul nașterilor naturale și încerc să mă documentez cât mai bine pentru fiecare etapă prin care urmează să trecem.

În urmă cu doi ani, o româncă de 29 ani cucerise lumea prin talentul său motivaţional. Articolul ei referitor la lucrurile la care trebuie să renunţi pentru a fi fericit a fost semnat cu numele de Purpose Fairy și publicat de Huffington Post.

Zvonul că un tânăr de 17 ani care s-a sinucis într-o pădure de lângă Codlea ar fi fost victima unei provocări online sinistre a fost catalizatorul unui întreg șir de alarme mediatice pentru prevenirea unei eventuale epidemii de suiciduri în ţara noastră.

De obicei, majoritatea oamenilor corelează nefericirea cu lipsa lucrurilor materiale. Ei trăiesc convinşi că, dacă ar avea mai mulţi bani şi ar putea cumpăra mai mult, ar fi mai fericiţi. Ce spun specialiştii despre acest lucru?

Multe organizaţii pretind că știu ce este fericirea și cum se măsoară și termină prin a alcătui topuri cu cele mai fericite ţări din lume. Problema noastră este că indiferent de indicii folosiţi, definiţiile aplicate și metodele de calcul preferate, România iese veșnic nefericită.

Un pui de „antreprenori în serie” (cum obișnuiește să își numească părinţii), Julian Archer a mers pe calea deschisă de ei până a ajuns în clubul celor mai bogaţi 1% ai planetei.

Îmi aduc aminte ziua de 26 ianuarie 2016 de parcă ar fi fost ieri. Aici, „la antipozi”, este Ziua Australiei – sărbătoarea noastră naţională...

„...le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decât fii și fiice; le voi da...

Dacă Superman putea opri cu mâinile goale un proiectil de tun și era capabil să se deplaseze cu viteză mare prin aer, omului modern i s-a livrat o sarcină cu nimic mai ușoară: trebuie să-și clădească o carieră solidă, să conjuge succesul la toate timpurile viitorului, să menţină o viaţă socială activă și să investească...

„Marșul pentru viaţă” a fost, într-un sens, o vivisecţie a societăţii românești. Controversele din jurul evenimentului au separat simplist două tabere acolo unde încăpeau, lejer, și alte câteva mai puţin vizibile și au readus la vedere dedesubturi matriţate ale gândirii publice.

Turbulenţele sociale, criza de identitate, revoluţia sexuală și cochetarea cu drogurile și cu filosofiile orientale au îndepărtat generaţii întregi din Europa occidentală de valorile conservatoare și de credinţă. În același mediu, în aceiași ani ’60 și ’70, Marejke, din Amsterdam, și Bernard, din sudul Franţei, au găsit ceva mai bun, mai durabil.

Nimeni nu poate trăi o viaţă fără regrete. Există totuși câteva reguli pentru o viaţă pe care să o privești retrospectiv fără prea multe păreri de rău.

„Când lucrurile se petrec prea repede, nimeni nu poate fi sigur de nimic, de absolut nimic, nici măcar de el însuși” (Milan Kundera).

Anecdotic, se spune că teama de a vorbi în public este cea mai puternică frică a omului, după frica de moarte. Toată lumea zâmbește la această ordine de priorităţi, însă nimeni nu contestă și nici nu prea discută despre frica plasată în fruntea clasamentului.

Încălzirea globală, poluarea cu plastic, superbacteriile rezistente la antibiotice, fenomenele meteo extreme, inteligenţa artificială, epuizarea resurselor pe glob, inechitatea socială, proliferarea abuzului în social media și manipularea prin fake news, revenirea în popularitate a extremelor politice cu accente rasiste și naţionaliste, iată câteva dintre „semnele timpului” analizate la ordinea zilei în presă, ca elemente ce...

Sunt de admirat părinţii implicaţi, care fac tot ce pot pentru copiii lor. La o privire mai atentă însă, se pot observa la ei frământările și frica de a nu reuși să le asigure copiilor lor fericirea. Este fericirea copiilor o povară pe care părinţii ar trebui să o poarte?

O mare parte din înţelegerea pe care o avem despre lumea în care trăim este formată din impresii și experienţe, ale noastre și ale altora. Operăm foarte des cu zvonuri, bârfe și incidente pe care ajungem să le generalizăm pentru a ne oferi singuri o explicaţie despre lume. Am fi oare mai câștigaţi cu o...