Lideri religioşi

Președintele american, Donald Trump, a declarat Ierusalimul capitală a Israelului, iar proclamaţia sa a fost catalogată de Los Angeles Times drept „una dintre hotărârile cu cel mai mare impact și cel mai mare risc la nivel global” pe care președintele le-a luat până acum. Însă în culisele acestei decizii asumate politic se află (fără a...

Evanghelicii dau un nume rău credinţei, este concluzia multor publicaţii americane, după tragedia de la protestul din Charllotesville, când un adept al teoriei supremaţiei rasei albe a intrat cu mașina într-un grup de contramanifestanţi, omorând o persoană. Urmarea imediată a fost că mai toţi consilierii lui Trump pentru mediu de afaceri și-au dat demisia, după...

Sub numele „Operation Whitecoat” (Operaţiunea Halatul), un documentar scurt despre adventiștii necombatanţi care s-au oferit voluntari pentru un experiment militar de protecţie împotriva armelor chimice a fost lansat la începutul acestei luni.

Se întâmpla pe data de 10 mai 1973. Prima întâlnire dintre conducătorul Bisericii Romano-Catolice, pe atunci papa Paul al VI-lea, și omologul său, papa Shenouda al III-lea, conducătorul Bisericii Ortodoxe Copte, întâlnire ce avea să pună capăt unei perioade de 15 secole de înstrăinare.

Președintele american, Donald Trump, a semnat două ordine executive prin care abrogă legislaţia potrivit căreia organizaţiile care beneficiau de scutiri de taxe - inclusiv cultele - nu aveau permisiunea de a se implica în activităţi politice. Astfel, acum li se permite organizaţiilor religioase să se implice direct în politică.

Nouă reporteri de la patru instituţii media independente au format o echipă de cercetare pentru o investigaţie jurnalistică amplă privind administrarea finanţelor celor 18 culte și 27 de asociaţii religioase recunoscute de statul român. Proiectul lansat ieri sub titulatura „Să fie lumină” a anunţat o strângere de fonduri pentru sprijinirea celor 24 de luni alocate...

Maghiarul Gyorgy Vigh, profesor de educaţie fizică, a devenit erou naţional în Ungaria după ce s-a luptat cu îndârjire și disperare să salveze cât mai mulţi copii prinși într-un autocar incendiat în urma unui tragic accident pe autostrada Veneţia-Verona.

Anul 2016 a stat sub nota căutării unităţii.

Sărbătorile sunt un timp al dărniciei, în care cei uitaţi de lume se întâlnesc cu cei care vor să uite că există tristeţe și, din coexistenţa celor două nevoi, se naște un bine.

Atunci când încercăm să-i înţelegem pe semenii noștri, să pricepem cum au gândit, de ce au luat anumite decizii, cu ce scop au acţionat într-un anumit fel, ne vine în minte un cunoscut îndemn din înţelepciunea populară: să te pui în locul lor.

Dacă America ar fi o ţară din vestul Europei, tablouri precum imaginea lui Trump acoperit de mâinile pioase ale liderilor creștini born-again care se rugau pentru succesul lui la eventuala cârmă a ţării ar fi o icoană a oportunismului, blamată de societate.

Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, reunit în Creta în perioada 16-26 iunie 2016, a stabilit reguli în ceea ce priveşte „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la căsătorie”. Conform documentului oficial adoptat la lucrările sinodului, s-a hotărât că sunt interzise căsătoriile între ortodocşi şi neortodocşi sau necreștini și că Biserica Ortodoxă nu acceptă contractele de...

În trecut, enoriașii acceptau facil ideea că trebuie să creadă aproape orbește în liderii religioși, supunerea necondiţionată fiind apreciată ca un exerciţiu de spiritualitate profundă. În prezent, ne îndreptăm spre celălalt pol. Criza creștinismului de astăzi este însoţită de o criză de încredere în autoritatea corpului clerical.

Atacul condus de membri al-Shabaab asupra Universităţii Garissa, din Kenya, soldat cu 148 de morţi, sau recenta ucidere a 30 de creștini etiopieni de către gruparea Stat Islamic, ultimele din seria atrocităţilor inimaginabile comise de organizaţiile teroriste, provoacă noi luări de poziţie împotriva fundamentalismului religios, în special islamic, și a legăturii sale cu terorismul. Nu...

Deși poate părea ciudat, în mod special pentru cei care locuiesc într-o ţară democratică, la ora actuală există în lume 30 de ţări în care șefii de stat sunt obligaţi să aibă o anumită afiliere religioasă.

Lumea religioasă a fost, în 2013, scena a numeroase negocieri între politic și social, generate de revendicarea unor permisiuni. Implicit sau explicit, credincioșii și necredincioșii, deopotrivă, și-au cerut drepturile.

Înainte de 11 februarie 2013 se putea afirma, fără prea mari mustrări de conștiinţă, că Benedict al XVI-lea a fost un papă cu prea puţină iniţiativă, care a lăsat nerezolvate marile probleme care au zguduit Vaticanul în ultimii ani, de la scandalurile de corupţie și până la cazurile de abuzuri sexuale.

Conferinţa Episcopilor Catolici din Belgia s-a alăturat liderilor din alte religii în denunţarea legislaţiei care propune extinderea eutanasiei la copii și la persoanele care suferă de demenţă.

Aproximativ 63 de pastori şi lideri ai unor biserici creștine sunt închişi în penitenciarele din Vietnamul comunist, ispășind pedepse între 5 și 18 ani.

Lumea religioasă a pulsat în 2011 în propriul ritm. Mersul spiritual al lumii a fost ghidat fie de decizii majore ale liderilor religioși, sau de hotărâri ale conducătorilor laici, de progrese ale cercetării în domeniu religios sau de excentricităţi ale unor religioși extremiști. Despre toate acestea, Semnele timpului vă invită să vă amintiţi analizând retrospectiva...

În urma deciziei anunţate de primarul metropolei New York, la ceremoniile oficiale de comemorare de la Ground Zero nu vor lua cuvântul membri ai clerului și nici voluntarii de prim ajutor și nici nu se vor înălţa rugăciuni. Astfel, deși au fost implicaţi pompieri, poliţiști, preoţi sau paramedici care au intervenit pe loc, la evenimente...