Revista

Anul viitor se va împlini un sfert de veac de la cutremurătorul genocid din Rwanda. În acea dezlănţuire de patimi ucigașe au fost și oameni, africani sau străini, care au stat în calea urii și a vărsării de sânge.

Conciliul din Trent[1] (1545-1563) a azvârlit cu anateme în doctrina protestantă a îndreptăţirii, iar protestanţii au ripostat pe măsură. Miza era adevărul. Situaţia însă s-a schimbat. Supravieţuirea creștinismului este oferită ca argument pentru minimalizarea diferenţelor și accentuarea similarităţilor cu scopul de a face faţă dușmanului comun: secularismul.

Cartea Poate știinţa explica totul este o introducere accesibilă la relaţia dintre știinţă și religie. Ştiinţa poate oferi anumite răspunsuri la întrebări de tipul „cum?“...

Când auzim cuvântul „inspiraţie”, ne gândim de obicei la cea artistică, însă ce se înţelege prin „inspiraţie divină”? Cum se petrece aceasta?

Aspectul important este dacă această chestiune va fi memorată, pur şi simplu, ca „o pretenţie bizară” (Associated Press) sau dacă a fost „scăpată” în mass-media o chestiune reală faţă de care publicul nu e pregătit să reacţioneze.

Realitatea este că relatarea din Geneza contrastează puternic cu relatările din Orientul Apropiat antic și Egiptul antic, astfel încât se poate identifica o polemică intenţionată cu acestea.

Amy Ainsworth este mama a două gemene de cinci ani, a căror apariţie împreună în fotografii e surprinzătoare și fascinantă totodată – cum altfel ar putea fi alăturarea dintre un păr șaten cârlionţat, care lasă să se vadă printre bucle niște ochi mari și verzi, și un păr negru și drept, care împarte armonios culoarea...

În continuarea ediţiei speciale din luna noiembrie, care s-a concentrat pe principiile în baza cărora biserica ar trebui să își extindă sau să își limiteze influenţa în societate, în decembrie Semnele timpului vine cu un număr dedicat în întregime exemplelor practice.

Astăzi, se poate observa o preocupare în creștere a oamenilor de a căuta în spiritualitate alinări, soluţii și vindecări, atât pe plan individual, cât și colectiv. Acest interes trezește  optimismul în legătură cu rolul și impactul pe care mesajul creștin le poate avea asupra societăţii, dar și preocuparea pentru transmiterea cu o acurateţe cât mai mare...

În curând se vor împlini doi ani de când pandemia cunoscută sub numele de COVID-19 bântuie prin lume. Bilanţul trist al acestei boli – peste 5 milioane de victime pe plan mondial[1] și aproape 50.000 de decese în România[2] – și încă incomplet, pentru că suntem departe de finalul pandemiei, este suficient pentru a-i oferi...

Relaţia dintre teologie și calamităţile naturale a avut, în ultimul sfert de secol, propriul bilanţ al consecinţelor, unul care a fost cu atât mai sonor cu cât dezastrele au rămas un subiect fierbinte pe agenda intereselor publice.

Cartea „Limite“ prezintă, dintr-o perspectivă biblică, impunerea unor limite sănătoase între tine și ceea ce se află în exteriorul tău.

„Tendinţele culturale acum la modă în Vest favorizează o abordare egalitaristă a vieţii. Oamenii au căpătat înclinarea de a considera fiinţele umane ca fiind rezultatul unei mașini perfect proiectate de producţie în masă. Mai ales geneticienii și sociologii se străduie din răsputeri să dovedească, cu ajutorul unui aparat impresionant de date știinţifice și formulări, faptul că...

Chestiunea educaţiei generează discuţii aprinse şi numeroase controverse. Dialogul cu prof. Steve Dickman, directorul unui liceu privat din Savannah, Tennessee, prezintă un model de educaţie probat de-a lungul timpului. Obiectivul nu stă numai în însuşirea de cunoştinţe, ci şi în deprinderile de a le aplica în viaţa reală, pentru binele propriu şi binecuvântarea altora. Produsul...

„Vedem din ce în ce mai clar că Dumnezeu este în politică. Că dintotdeauna a fost și întotdeauna va fi. Că într-un sens mai măreţ și mai înalt decât am înţeles noi vreodată, vorba aceea vox populi vox dei este adevărată pe vecie.“ Winston Churchill

Subiectul libertăţii de conștiinţă în istoria teritoriilor românești este unul delicat și paradoxal. Românilor le place să se considere o naţiune tolerantă, inclusivistă și ospitalieră.

Deși se pot produce schimbări în forma și în materia cărţilor, totuși, în esenţa și în funcţionalitatea sa, „cartea va rămâne ceea ce este”[1]. Aceasta este opinia celebrilor oameni de litere Jean-Claude Carrière[2] și Umberto Eco[3], exprimată în 2009, într-o serie de dialoguri sub titlul: Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi.

Cele mai multe credinţe ale noastre sunt uşor de păstrat atâta timp cât nimic nu le pune la încercare. La fel ca mulţi alţii, Henry Gerecke a descoperit cât de mult credea în ceea ce predicase ani de-a rândul atunci când a fost pus în faţa unei alegeri dificile.

Condiţiile schimbării, amintite de Carl Rogers sunt: empatie, congruenţă și acceptare pozitivă necondiţionată, care să aibă loc în cadrul procesului terapeutic.

Colegilor din redacţia Semnele timpului le solicit minimum 3 surse pentru știri și minimum 2 cărţi pentru subiectele de analiză: una pro și una contra. Într-un proces normal, din lectura primelor două cărţi se va naște dorinţa de a căuta încă două, cel puţin, pentru ca distincţiile să fie mai clare. După aceea se va...

Articolul de faţă este al treilea și ultimul din seria „Școala părinţilor”. Primele două părţi au fost publicate în ediţiile din lunile mai și iunie ale revistei Semnele Timpului.