Epidemie

Mângâindu-ne adesea doar prin cuvinte, construim o religie a ritualurilor și ideilor, o religie confortabilă, dar mult diferită de cea a lui Iisus.

„Cum putem să îi încurajăm pe bătrâni în perioada asta? Cum să îi ajutăm să înţeleagă că nu vrem să îi pierdem și că, deși le e greu, nu i-am lăsat singuri. Eu am o mamă în vârstă și, sincer, m-ar ajuta mult. Poţi să scrii pentru mine?”

Locuitorii din capitala Pakistanului, Karachi, se confruntă cu o epidemie cauzată de Naegleria fowleri, supranumită „amiba care mănâncă creierul". Microbul este fatal pentru 98% dintre bolnavi.

În contextul actual, în care oamenii dedică mai mult timp vieţii online, materialele video legate de COVID-19, circulate pe reţelele sociale au succes garantat. De pildă, un interviu cu doctorul Sucharit Bhakdi, microbiolog german, unul dintre cei câţiva oameni de știinţă ale căror declaraţii sunt în dezacord cu informaţiile oficiale și cu măsurile luate de...

Biroul de sănătate din orașul chinez Wuhan a anunţat la începutul săptămânii că 59 de persoane au fost diagnosticate cu o formă necunoscută de pneumonie, 7 pacienţi fiind în stare critică, iar alte 163 de persoane care au intrat în contact cu pacienţii aflându-se sub observaţie. Autorităţile au anunţat că, deși cauza nu a fost...

De la o zi la alta se înregistrează noi recorduri de infectări cu COVID-19 – zeci de mii de persoane testate pozitiv la nivel global. Ne confruntăm cu un dușman invizibil, pe care mulţi nu-l iau încă în serios, dar, potrivit specialiștilor, avem extrem de puţine arme cu care să rezistăm atacului virusului. Distanţarea socială este...

În ultimii 12 ani, numărul cazurilor de infecţii dobândite în spitale aproape s-au dublat, ajungând de la 10.827, în 2005, la 19.607, în 2017, se arată într-un document al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Boala despre care am crezut că a fost eradicată a ajuns să reprezinte din nou un pericol mondial de epidemie. Acest lucru a fost declarat de Organizaţia Mondială de Sănătate pe 5 mai 2014, care afirmă că „răspândirea internaţională recentă a poliovirusului reprezintă o urgenţă medicală de interes global”.

„Să nu ne întoarcem la anormalitatea de dinainte” – acesta a fost unul dintre mesajele pe care francezii le-au afișat pe balcoanele lor de 1 mai, când manifestaţiile obișnuite cu ocazia acestei zile nu au mai putut avea loc.

Au trecut mai mulţi ani de când locuiam împreună cu fratele meu. Dar recent am decis să merg și să rămân o perioadă la el. Într-o zi am hotărât amândoi să mergem să vizităm un loc în natură pe care nici eu, nici el nu îl mai vizitasem până atunci. Când am ajuns, începuse să...

„Articolul din revista Time… relatează că experţii sunt siguri că «vaccinurile nu cauzează autism; nu le fac rău copiilor; sunt un stâlp al sănătăţii publice moderne». Eu spun: «Asta este o minciună și ne e greaţă de ea»“ afirma, în martie 2010, actriţa și prezentatoarea de televiziune Jenny McCarthy, una dintre exponentele cruciadei anti-vaccinare.

Locuiesc în 5 ţări ale Europei și nu ar fi putut fi mai diferiţi ca vârstă, preocupări sau înclinaţii. Au fost infectaţi însă fără deosebire. Unii nu s-au speriat. Alţii, s-au speriat foarte tare. Au trecut printr-o experienţă despre care, fără excepţie, recunosc că le-a marcat viaţa.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat recent că virusul care provoacă poliomielită a fost eradicat în cele 11 ţări din regiunea Asiei de Sud-Est. Acest lucru înseamnă că 80% din populaţia lumii trăiește acum în regiuni certificate fără poliomielită, punctează experţii.

Spitalele pakistaneze sunt pline de pacienţi bolnavi de varicelă, cei mai mulţi fiind copii. În provincia Punjab, cea mai afectată de epidemie, au fost înregistrate 14.000 de cazuri, între care cele mai mult sunt complicaţii ale varicelei, precum pneumonia şi meningita.

Marea provocare a liderilor lumii care se confruntă la ora actuală cu COVID-19 este identificarea răspunsului optim pentru o boală cu câteva trăsături care o fac dificil de combătut.

Pe măsură ce criza cauzată de noul coronavirus s-a adâncit și s-a extins, era de așteptat ca fenomenul să fie încadrat în schemele apocaliptice[1] care tind să apară în asemenea contexte.

„Un dezastru a cuprins Africa de Vest și merită toată atenţia comunităţii internaţionale. Cea mai fatală și mai contagioasă boală ameninţă milioane de vieţi în centrele urbane. Situaţia este urgentă, nu e timp de stat”, avertizează Ken Issaacs, vicepreședintele Organizaţiei umanitare Samaritan’s Purse, care acţionează în Republica Liberia.

Mesajul cel mai des întâlnit în ultima perioadă în contextul pandemiei este clar, dar totodată tulburător: „Stai acasă, rămâi acasă, lucrează de acasă!” Ce se întâmplă însă cu cei care nu au o casă?

Întrebarea care dă titlul acestui articol îmbină, de fapt, două întrebări importante. Prima ar fi dacă există o esenţă a creștinismului și, dacă există, care ar putea fi aceasta. A doua întrebare ar fi ce elemente esenţiale ale creștinismului sunt cele mai importante și chiar cele mai necesare în timpuri de criză.

Oficiali ai Centrului pentru Controlarea și Prevenirea Bolilor, din Statele Unite, au declarat recent că acum există destule dovezi pentru a putea spune fără urmă de îndoială că virusul Zika poate cauza probleme neurologice bebelușilor care se nasc din mame infectate.

O avertizare de risc cu privire la febra Q, o boală infecţioasă care se poate transmite omului de la capre, oi sau vite, a fost emisă de Centrul pentru Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) al UE. În prezent, Olanda se confruntă cu o epidemie de febră Q.